Zona euro nu e un „club de convergență”

Reading Time: 3 minute

Zona euro, spre deosebire de UE, nu constituie un „club de convergență”, întrucât membrii săi actuali nu și-au îmbunătățit neapărat nivelul de convergență după adoptarea euro, a avertizat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la Constanța, unde a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius.

Guvernatorul a arătat că, dincolo de ceea ce prevede Tratatul de la Maastricht, experiența practică acumulată până în prezent în ceea ce privește adoptarea monedei unice a demonstrat că zona euro nu este un loc confortabil pentru economiile cu nivel scăzut de competitivitate sau cu piețe rigide.

Pe calea către o convergență lină și sustenabilă, un prim principiu călăuzitor este acela de a evita înscrierea pe o traiectorie divergentă, a explicat guvernatorul. “Cu alte cuvinte, de a rătăci drumul, de a o apuca pe altă cale decât cea care duce în zona euro. În bătălia pentru convergență, trebuie să fim atenți să evităm divergența. Și aceasta nu numai la nivelul economiilor naționale; reducerea decalajelor de dezvoltare în interiorul țărilor este, de asemenea, esențială pentru atenuarea compromisurilor (trade-offs) generatoare de provocări la adresa politicilor care se confruntă cu șocuri asimetrice. În România, de exemplu, se pot întâlni zone comparabile, în ceea ce privește nivelul de dezvoltare și standardul de viață, cu economiile occidentale, dar și regiuni rămase mult în urmă. În plus, în anul 2017, cea mai prosperă regiune a României a fost de aproape patru ori mai bogată decât cea mai săracă regiune (pe baza PIB regional pe locuitor)”, a spus Mugur Isărescu.

Să nu rătăcim drumul

Cel de-al doilea principiu în vederea realizării unei convergențe line este de a avansa pe calea cea bună în mod sustenabil. “Ritmul procesului trebuie să fie unul care poate fi păstrat, iar odată ce am făcut pași înainte nu trebuie să regresăm sau să batem pasul pe loc. De fapt, forțarea excesivă a procesului de convergență este tot atât de nocivă precum trenarea acestuia. Dictonul latin festina lente se aplică și în acest caz, a ne grăbi încet pe calea convergenței însemnând să o parcurgem într-o cadență sustenabilă pe termen mediu și lung”, a arătat guvernatorul.

Referitor la convergența nominală, Mugur Isărescu a arătat că în intervalul iulie 2015 – noiembrie 2017 România a îndeplinit toate criteriile de convergență prevăzute în Tratatul de la Maastricht, dar fără să participe la mecanismul cursului de schimb. “Faptul că, la momentul actual, valorile de referință pentru rata dobânzii pe termen lung și pentru inflație nu mai sunt îndeplinite reprezintă un avertisment că ar trebui depuse eforturi pentru realizarea convergenței nominale într-o manieră durabilă, și nu accidentală sau temporară. Acest lucru este posibil numai atunci când cele două tipuri de convergență se potențează reciproc”, a spus guvernatorul.

“Este important să menținem economia pe un trend de creștere, fiind totodată extrem de atenți să protejăm echilibrele macroeconomice recâștigate în urma unui proces dureros de ajustare care a avut loc după criza financiară internațională. Singura modalitate de a merge înainte este aceea de a recurge la un mix coerent de politici macroeconomice și la reforme structurale ferme, menite să majoreze potențialul de creștere a economiei și, în același timp, să îi sporească rezistența la șocuri. Această abordare nu ar trebui să lase loc politicilor prociclice”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a arătat că BNR nu s-a bucurat niciodată de luxul de a se putea concentra exclusiv asupra stabilității prețurilor și asupra utilizării ratei dobânzii în speranța că stabilitatea financiară și stabilitatea cursului de schimb vor urma de la sine. În condițiile circulației libere a capitalului și ale gradului semnificativ de euroizare, este evident o iluzie ideea că cererea agregată ar putea fi gestionată numai prin pârghia ratelor dobânzilor.

“Dincolo de ținte și niveluri și indiferent de amploarea decalajelor pe care o economie trebuie să le recupereze sau de regimul de politică monetară pentru care optează o bancă centrală, ceea ce contează pentru convergența reală și nominală este coerența și sustenabilitatea procesului. Cu alte cuvinte, a fi și a rămâne pe calea cea bună”, a spus guvernatorul.