Ziua Pământului: 8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea

Ziua Pământului: 8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea

8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea, arată un studiu IRES, publicat de Ziua Pământului.

Subiectul schimbărilor climatice este, cu fiecare an, tot mai mult prezent în atenția publică. Încă din anul 2019, IRES a dezvoltat un studiu pentru a evalua atât cunoștințele, dar și preocuparea românilor alături de comportamentele lor față de temele care se circumscriu conceptului de schimbări climatice.
Studiul este realizat din doi în doi ani, iar ediția 2023 a fost realizată pentru a marca Ziua Pământului (22 aprilie).

Războiul din Ucraina a modificat, în mod semnificativ, percepțiile românilor cu privire la amenințările asupra lumii: conflictele armate sau războiul global reprezintă, în viziunea unui sfert dintre români, cea mai importantă problemă a lumii, în prezent, iar pentru o cincime dintre ei va reprezenta o problemă și în următorii 20 de ani. În urmă cu doi ani, în august 2011, doar 1% dintre participanții la studiu credeau că războiul reprezintă o problemă pentru lumea în care trăim și 3% credeau că va reprezenta o problemă pentru următorii 20 de ani.

Problema cea mai stringentă cu care se confruntă lumea, în prezent, este, în opinia celor mai mulți dintre români (33%) sărăcia, lipsa mâncării și a apei potabile. Pentru următorii 20 de ani, această problemă mai este văzută ca fiind cea mai importantă de numai 20% dintre participanții la sondaj.
În timp ce doar 8% dintre români pun schimbările climatice pe primul loc în topul problemelor cu care se confruntă lumea, azi, procentul celor care văd acest fenomen drept problema majoră a lumii în următorii 20 de ani crește la 13%.

Despre conceptul de extincție a speciilor au auzit aproximativ jumătate dintre cei care au răspuns chestionarului, despre urgență climatică și gaze de seră – aproximativ șase din zece intervievați, iar 94% dintre respondenți declară că au auzit despre încălzirea globală și același procent despre schimbări climatice. Referitor la extincția speciilor, de aceasta au auzit mai degrabă bărbații decât femeile, cei care locuiesc în mediul urban și cei cu rezidența în regiunile de Sud, București, Dobrogea, Transilvania și Banat; în plus, procentul celor care declară că au auzit despre acest concept crește odată cu creșterea nivelului de educație al respondenților și scade odată cu înaintarea lor în vârstă.
Notorietatea conceptului de schimbări climatice și a celui de încălzire globală este direct proporțională cu nivelul de educație a respondenților, în rândul persoanelor cu educație superioară aceasta atingând 100%.
 
Aproximativ patru din zece intervievați asociază conceptul de încălzire globală cu ideea de „creștere a temperaturilor”, 16% cu ”topirea ghețarilor”, 11% cu „schimbări regionale de temperaturi” sau cu ”precipitații”, alți 11% cu cu ”poluarea” sau ”defrițările”, iar unul din zece respondenți îl asociază cu ”modificarea anotimpurilor”.

Atât fenomenul încălzirii globale, cât și starea mediului înconjurător din lume sunt îngrijorătoare în măsură mare și foarte mare pentru aproximativ două treimi dintre români. Îngrijorarea cu privire la încălzirea globală ori referitoare la starea mediului înconjurător crește pe măsură ce respondenții sunt mai înaintați în vârstă și este direct proporțională cu nivelul de educație.
 
Trei sferturi (76%) dintre cei care au răspuns la chestionar consideră că încălzirea globală este o problemă foarte serioasă, dar în scădere cu aproximativ zece procente față de edițiile anterioare ale studiului. Procentul celor care declară acest lucru crește odată cu creșterea nivelului de educație al intervievaților. 

Întrebați dacă au sesizat efecte ale fenomenului încălzirii globale în România, trei sferturi (75%) dintre participanții la studiu răspund afirmativ, ierarhia acestora fiind: schimbări la nivelul anotimpurilor (30%), temperaturi mai ridicate (20%), schimbările bruște ale vremii/temperaturii (20%), lipsa precipitațiilor/seceta (19%). Conștientizarea efectelor schimbărilor climatice în România este direct proporțională cu nivelul de educație, persoanele cu educație cel puțin medie și superioară declarând, în proporții mai ridicate decât alte categorii, că au resimțit aceste schimbări.

Tăierea arborilor și alături de numărul mare de autovehicule existente în țară sunt identificați de către participanții la acest studiu ca fiind principalii factori care contribuie la fenomenul încălzirii globale, așa cum este acesta resimțit în România.

Aproape trei sferturi (74%) dintre respondenți cred despre România că este poluată în foarte și mare măsură, în timp ce puțin peste o treime cred același lucru despre localitatea în care trăiesc. Poluarea din propria localitate este declarată, în proporții mai ridicate, de către persoanele educate, de tineri și de cei care locuiesc în orașe.
 
Pentru a combate încălzirea globală, o treime (34%) dintre români cred că prima măsură pe care ar trebui să o ia Guvernul ar fi să oprească tăierile ilegale de arbori sau să realizeze împăduriri, iar unul din 10 intervievați este de părere că ar trebui introduse măsuri care să vizeze restricționarea traficului ori a vehiculelor poluante. Atunci când este vorba despre măsuri menite să stopeze poluarea, cei mai mulți dintre respondenți (25%) pun pe primul loc măsurile legate de restricționarea traficului sau de încurajare a transportului alternativ, acestea fiind urmate de măsuri privind oprirea tăierilor ilegale de arbori sau împăduriri (15%) și de măsuri privind impulsionarea și sprijinirea colectării selective și a reciclării.

Întrebați cu privire la oportunitatea unor măsuri cu rol în diminuarea efectelor încălzirii globale, pe care să le-ar putea lua România până în 2050, cei mai mulți dintre respondenți sunt favorabili plantării de mini păduri urbane în toate orașele medii  și mari din țară (94%). 8 din 10 români cred că este o măsură bună ca România să devină independentă energetic până în 2050, aproape două treimi (65%) sunt favorabili pornirii generatoarelor 3 și 4 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, 54% apreciază măsura renunțării complete la flota de mașini cu motoare termice, iar 51% pe cea a renunțării la producerea energiei electrice prin arderea cărbunilor. Mai puțini – 45% – sunt favorabili construirii de centrale cu mini reactoare nucleare (SMR).

Aproape unul din cinci respondenți din zece declară că a donat bani pentru o cauză de protecție a mediului (procentul este mai mare în cazul tinerilor și a celor cu educație ridicată, dar invers proporțional cu vârsta și educația). Mai mult de jumătate (57%) dintre cei care au donat au alocat cel mult 100 de lei, 18% între 201 și 500 de lei, iar aproape unul din 10 donatori spun că au direcționat spre astfel de cauze peste 500 de lei.
Patru din 10 participanți la cercetare susțin că au făcut voluntariat pentru o cauză de protecție a mediului (procentele sunt mai mari în rândul bărbaților, a tinerilor și cresc odată cu nivelul de educație a intervievaților).

Întrebați dacă ar fi dispuși să plătească în plus pentru a utiliza energie din surse regenerabile, care emit mai puține gaze cu efect de seră, pentru a combate încălzirea globală, jumătate dintre participanții la cercetare spun că nu ar plăti suplimentar. O treime dintre intervievați declară că ar fi dispuși să plătească cel mult cu 10% în plus față de suma actuală, 9% ar plăți între 11 și 20% în plus și doar 3% ar aloca suplimentar între 21 și 30%.

Două treimi dintre respondenți spun că, în acest moment, colectează selectiv toate deșeurile din gospodăria lor, iar un sfert spun că, în prezent, colectează selectiv doar o parte dintre deșeuri. Vârstnicii și locuitorii din Moldova sunt cei în rândul cărora ponderea colectării selective totale este mai mare decât media. Pentru cei mai mulți (57%) dintre respondenții care colectează selectiv doar o parte dintre deșeurile provenite în gospodărie, motivele țin de factori externi lor, respectiv: lipsa accesului la sistemul de colectare selectivă (facilități, infrastructură etc.) – 37% sau modalitatea de ridicare de către operatorul de salubritate – 20%. Restul motivelor invocate au o natură individuală; este invocat fie lipsa spațiului în gospodărie (7%), fie graba ori lipsa timpului (6%), comoditatea (6%) ori chiar neglijența sau nepăsarea (5%).

Sondajul face parte din programul de cercetări interne al IRES și este autofinanțat. La cercetare au luat parte 1.076 indivizi de 18 ani și peste, între 27 martie – 4 aprilie, prin metoda CATI. Eșantionul este considerat reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România. Eroare maximă tolerată de ± 3%.

FOTO ILUSTRAȚIE: Todd Quackenbush / Unsplash