Ziua Internațională a Femeii. Mărturiile profesoarelor care îi învață pe copii cum să recunoască abuzurile sexuale

Reading Time: 5 minute

De Ziua Internațională a Femeii, fundația World Vision România atrage atenția asupra faptului că în școli, fie că vorbim de cadre didactice sau de elevi, există supraviețuitori și supraviețuitoare ale abuzurilor sexuale care au curaj să vorbească despre experiențele lor, care au cerut ajutorul și acum îi ajută pe copii să recunoască semnele de abuz și să le prevină.

Fac asta pentru a trage un semnal de alarmă asupra amplorii fenomenului, pentru a educa asupra identificării riscurilor, pentru a proteja copiii și pentru a-i încuraja să vorbească la rândul lor despre abuzurile prin care trec sau despre care aud. Unu din zece profesori chestionați de World Vision România spune că s-a confruntat cu situații de abuz sexual. Majoritatea mărturiilor transmise către organizație sunt de la femei. În același timp, un alt sondaj, unde majoritatea respondenților sunt fete de liceu și de gimnaziu, arată că unu din patru adolescenți s-a confruntat la școală cu comentarii de natură sexuală.

“Eram copil și un bărbat a venit la mine și la fetițele cu care eram. Ne-a atras pe o străduță mai ferită și ne-a dat bomboane. A încercat să ne atingă, moment în care am realizat pericolul și am început să fugim. I-am spus bunicii mele, care l-a acuzat public pe bărbatul respectiv.”- mărturie profesoară

“În clasa a 11-a si a 12-a, un tânăr mă tot urmărea în drumul spre liceu. Apărea de nicăieri când mergeam fără ceilalți colegi. A început să-mi facă comentarii de natură sexuală. A încercat să mă intimideze și prin violență fizică. Nu a reușit să facă mai mult, pentru că nu era cu mult mai puternic decât mine. Le-am spus părinților și au mers cu mine la poliție. Ne-au spus că în zonă vor fi pusi politisti, dar eu nu am văzut niciodată nici măcar unul în drumul meu spre liceu. Găseam soluții cum puteam: ba îl rugam pe câte un coleg să vină cu mine, ba veneau părinții să mă ia de la școală. Alteori înconjuram orașul ca să ajung la liceu, doar ca să mă asigur că nu-l întâlnesc.” – mărturie profesoară

“M-am confruntat cu violență fizică în prima căsnicie. Am divorțat, chiar dacă am doi copii. Viața mea s-a schimbat în bine de atunci!” – mărturie profesoară

Acestea sunt doar câteva dintre mărturiile profesoarelor care au trecut prin abuzuri sexuale sau de violență domestică din rândul celor care au participat la o cercetare realizată de World Vision România. Doar anul acesta, prin proiectul JUSTinACT, fundația a format aproape 800 de profesori și alți profesioniști din domenii legate de protecția copilului pentru a ști cum să le vorbească copiilor de la clasă despre abuzurile sexuale. Ele sunt femeile care azi schimbă vieți, transformând experiența lor în motivarea de a proteja și educa în fiecare zi copiii.

Totodată, organizația desfășoară mai multe acțiuni de informare pentru adolescenți despre cum se pot feri de abuzurile sexuale. Printre acestea se află programe de mentorat cu psihologi și webinarii cu diferiți specialiști în protecția Drepturilor Copilului: de la sociologi la juriști sau experți în domeniul digital.

“Majoritatea profesorilor care au participat la activități au fost femei. S-au bucurat că pot vorbi despre violența domestică sau despre nevoia educației sexuale. În cancelarii, de multe ori nu primesc aceeași dechidere. Au întrebat ce pot face dacă suspectează un caz de abuz. Se simțea că își doresc foarte mult să-și ajute elevii. Este important să realizăm că nici cadrele didactice, nici elevele adolescente nu sunt scutite de abuzurile sexuale. Dacă începi doar la liceu să vorbești despre acest fenomen, este prea târziu. Violența nu se oprește la porțile școlii. Din păcate, asistăm la cazuri în care chiar profesorii sunt abuzatori. De aceea avem nevoie ca întreaga comunitate: profesori, elevi și părinți să poată identifica abuzurile și să le dăm curaj să reacționeze în acele situații”, a declarat Maria Roth, profesor universitar doctor, specializat în psihologie, și formator pentru profesori în cadrul programelor World Vision România

“Educatoarele, învățătoarele, profesoarele nu trăiesc într-o bulă care să le ferească complet de astfel de pericole. Noi, la World Vision România, empatizăm cu experiența fiecărei persoane care trece printr-un abuz de orice fel. Încercăm să inițiem conversații despre abuzurile sexuale atât cu profesoare, cât și cu mame și cu fiicele lor. Nu este ușor, pentru că întâlnim multe femei care la rândul lor poartă cu ele trauma unui abuz sexual. Facem formare cu profesorii, consiliem părinții despre cum pot vorbi cu adolescentele despre abuzurile sexuale. Este vital ca fiecare școală să devină un spațiu sigur atât pentru adulți, cât și pentru adolescenți și copii. Avem nevoie de mai multă solidaritate în cancelarii, în sălile de clasă, cât și în afara lor. Dacă ne dorim să protejăm victimele, trebuie să înțelegem că experiențele abuzurilor petrecute acasă, la școală sau în orice alt spațiu nu pot fi separate”, a declarat Mihaela Nabăr, directorul executiv World Vision România.

Abuzurile sexuale cu care se confruntă adolescentele

Dintre cei 700 de elevi chestionați de World Vision România (majoritatea fete la ciclul gimnazial sau liceu), aproape unu din patru (24,2%) s-a confruntat la școală cu comentarii de natură sexuală. În același timp, 17.5% spun că la școală au fost atinși într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri fiind vorba de colegii de școală. În 12.7% dintre cazuri, atingerile au venit din partea colegilor, în 1% de la profesori, iar în 3.8% din cazuri adolescenții au răspuns că de la alte persoane.

Întrebați de situațiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spațiul școlar:
• 51.5% spun că au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor.
• La peste 26% li s-au trimis fotografii nud și li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei.
• Aproape 22% spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord
• 21% au fost urmăriți pe stradă.

Întrebați în ce măsură consideră că insistența unui partener de-a întreține relații sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea sau are îndoieli este o formă de abuz sexual, 9% dintre adolescenți au răspuns că este doar în mică măsură sau nu este deloc abuz.

Proiectul JUSTinACT este derulat de Fundația World Vision România în parteneriat cu asociațiile Vedem Just și Ecpat Norvegia, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul principal al proiectului este combaterea abuzului sexual asupra copilului prin creșterea nivelului de conștientizare a publicului privind drepturile copiilor și a capacității unor segmente-cheie (profesori și părinți) de a identifica diferitele forme de abuz la adresa copiilor. Publicul-țintă constă într-un număr de circa 10.000 de copii și părinți din mediul rural, acolo unde informațiile despre abuzurile sexuale și conștientizarea acestei probleme sunt la un nivel scăzut.

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia.