WWF România și PNRR: societatea civilă vrea să sprijine Guvernul în implementare

Reading Time: 5 minute

La finalul anului trecut, am discutat cu Mihai Constantin, Climate & Energy Policy Officer la WWF-Romania, despre implicarea WWF România în modificarea PNRR și măsurile necesare pentru tranziția către generarea de energie verde.

Șase luni mai târziu, am redeschis discuția pentru a afla de la Mihai Constantin ce s-a întâmplat în această perioadă și cum evoluează implementarea PNRR.

Cum evaluați implementarea PNRR până în acest moment?

Autoritățile române dau în mod constant impresia că mai au puțin și se împiedică în implementarea măsurilor și reformelor asumate prin PNRR. Reprezentanți ai Guvernului vorbesc des că țintele vor fi greu de atins și că ar trebui modificat planul, însă aceste declarații nu fac decât să scadă încrederea posibililor investitori care ar dori să acceseze fonduri prin PNRR.

Deși, poate declarațiile se referă doar la anumite componente ale planului, ele afectează încrederea în întreg planul. Într-adevăr, planul putea să fie mai ambițios în ceea ce privește țintele climatice, dar ne dorim să evităm situația în care, printr-o eventuală renegociere a PNRR, anumite reforme (precum eliminarea cărbunelui din mixul energetic) să fie scoase din plan.

Dar pe componenta de energie cum evaluați implementarea?

Momentan nu avem prea mult de comentat. Planul nu prevede startul marilor reforme încă de la începutul implementării. Au fost puse în consultare publică o serie de ghiduri și scheme de ajutor de stat, precum dezvoltarea capacităților de producție a hidrogenului verde. Pentru alte scheme de ajutor de stat a fost lansat apelul de proiecte, de exemplu, sprijinirea investițiilor destinate instalării de noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile de energie eoliană și solară.

Însă, planul prevede o serie importantă de reforme asupra cărora ar trebui să înceapă să se lucreze în perioada următoare, ultimele din ele urmând să fie adoptate până la sfârșitul anului 2024. Una din cele mai importante dintre aceste reforme o reprezintă revizuirea Planului Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice.

Practic, prin această reformă, România ar trebui să își revizuiască țintele climatice, adică să impună o țintă mai mare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o țintă mai mare privind producția de energie regenerabilă și multe altele, care trebuie să vină cu măsuri mai concrete de aplicare a acestora.

Foarte importante vor fi și legea privind decarbonizarea, prin care se va stabili calendarul pentru eliminarea cărbunelui din mixul energetic, strategia națională privind hidrogenul, care ar putea duce la înlocuirea utilizării gazelor cu hidrogen în anumite sectoare.

Pentru realizarea tuturor acestor măsuri, sperăm că Guvernul va implica și societatea civilă și va lua în considerare propunerile acesteia.

Cum afectează războiul din Ucraina implementarea reformelor și măsurilor?

O estimare certă legat de impactul războiului este greu de făcut. Ce știm sigur este că la nivelul Uniunii Europene lucrurile sunt luate în serios, iar Comisia Europeană a pregătit un amplu program, numit REPowerEU, prin care dorește să pună capăt dependenței de gazul rusesc în următorii ani.

Acest plan va cuprinde o serie largă de propuneri, precum accelerarea construirii de capacități de producție de energie regenerabilă, dezvoltarea capacităților de producție a hidrogenului verde, dezvoltarea parcurilor fotovoltaice pe suprafețele construite (acoperișul clădirilor, parcări, etc.) și multe altele. Totodată, REPowerEU prevede posibilitatea modificării Planurilor naționale de recuperare și reziliență, astfel încât să fie incluse și investițiile propuse prin acest nou pachet european.

Odată ce discuțiile privind acest pachet se vor termina la nivel european, țările membre vor trebui să transpună destul de repede prevederile pachetului. Considerăm că sunt destul de multe entități ale societății civile implicate în discuțiile de la nivelul UE care pot și doresc să ajute Guvernul României să transpună în legislația națională noile prevederi europene.

Este Guvernul deschis la dialog cu societatea civilă când vine vorba de implementarea PNRR?

Din păcate, am văzut o disponibilitate scăzută a autorităților în a discuta cu societatea civilă. S-a întâmplat acest lucru încă de anul trecut, când se elabora planul. Dacă într-o primă fază, prin dezbaterile organizate de către Guvern anul trecut în februarie, părea că societatea civilă va putea participa activ la elaborarea planului, ulterior discuțiile s-au încheiat aici și nimeni nu a știut ce se lucrează în Guvern. Am avut mult mai multă deschidere din partea Comisiei Europene, fapt văzut și prin forma pe care planul a căpătat-o în forma adoptată.

După ce planul a fost adoptat, discuții cu societatea civilă referitor la implementarea PNRR au avut loc doar când reprezentanții Comisiei Europene au ajuns în România. Un alt exemplu al lipsei de comunicare o reprezintă constituirea Comitetului de monitorizare a PNRR, din care ar trebui să facă parte și reprezentanți ale organizațiilor neguvernamentale.

Deși avem o Hotărâre de Guvern în acest sens, adoptată încă din 23 februarie, care prevedea ca în maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare urma să aibă loc o primă reuniune a comitetului prin care să fie stabilit regulamentul de funcționare, de abia după trei luni am fost anunțați care va fi procedura de selecție. În tot acest timp nu am primit nicio informație, am știut doar că se va lucra la o procedură de selecție. După ce procedura a fost anunțată, am avut însă la dispoziție doar cinci zile pentru a trimite aplicațiile.

Semnalăm pe această cale intenția societății civile de a sprijini Guvernul în implementarea măsurilor și reformelor propuse în PNRR. Aceasta dispune de specialiști care pot ajuta angajații din ministere cu idei, propuneri, observații etc.

În afară de PNRR, pe ce alte subiecte mai lucrați?

Încercăm să venim în folosul autorităților române pe cât mai multe subiecte posibile. De exemplu, de curând am venit cu propuneri către Ministerul Fondurilor Europene pentru Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă.

Un subiect de mare interes pentru noi, în acest moment, îl reprezintă discuțiile de la nivel european privind pachetul de măsuri cuprinse în ”Fit for 55”. Acest pachet vine cu o serie de inițiative, astfel încât UE să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030, față de anul 2005.

Prevederile concrete vor fi stabilite după ce se va ajunge la un consens între Parlamentul European și Consiliul UE al miniștrilor de mediu. Dar, mai întâi va fi necesar ca miniștrii de mediu din UE să ajungă la o poziție comună pe care să o negocieze apoi cu reprezentanții Parlamentului European.

Această poziție comună a miniștrilor de mediu din statele membre va fi adoptată în Consiliul UE, ce va avea loc anul acesta în iunie. Sperăm că vom găsi uși deschise la ministerul nostru, așa cum s-a întâmplat și în alte țări UE, pentru a discuta aspecte din pachetul “Fit for 55” pe care considerăm că ar fi bine pentru țara noastră să le susțină în Consiliu. Reiterăm astfel deschiderea noastră de a dialoga și a ajuta reprezentanții Guvernului.