WWF România: Pădurile trebuie să primească minim 10% din bugetul total al Planului Național Strategic PAC

WWF România: Pădurile trebuie să primească minim 10% din bugetul total al Planului Național Strategic PAC

WWF România consideră că, dacă Planul Național Strategic PAC nu alocă cel puțin 10% din bugetul total pădurilor, tăierile ilegale vor continua și țara noastră va pierde șansa de a-și proteja pădurile. Organizația a adresat o scrisoare deschisă Guvernului pe această temă.

„Soarta pădurilor pentru următorii zece ani se decide acum, când se stabilește Planul Național Strategic (PNS). Guvernul României trebuie să-și demonstreze susținerea pentru ocrotirea pădurilor și îmbunătățirea condițiilor climatice prin soluții proactive ce pot fi finanțate, conform Strategiei Forestiere Europene, prin Politica Agricolă Comună (PAC)”, se arată în documentul WWF România.

Cu toate acestea, în propunerea pentru Planul Strategic Național privind PAC (2023-2027), care este cea mai importantă sursă de finanțare pentru îndeplinirea obiectivelor urmărite în Strategia UE pentru păduri, autoritățile au alocat pădurilor sub 0,38% din bugetul total al PNS.

„Fără o alocare corectă, de cel puțin 10% din bugetul total al PNS, nu vom putea să controlăm fenomenul tăierilor ilegale, al practicilor nesustenabile de gospodărire a pădurilor, nu vom reuși să valorificăm superior lemnul și vom continua să ne mirăm de incapacitatea autorităților și de problemele din pădurile României.”

Radu Melu, manager național al departamentului de păduri la WWF România

Ca stat-membru UE, România trebuie să îndeplinească o serie de obiective ce pot fi atinse doar dacă țara noastră accesează fondurile europene special alocate pentru asigurarea plăților către proprietarii de păduri cărora le sunt impuse restricții și care asigură o tranziție verde justă pentru comunitățile locale dependente de aceste resurse  naturale.

Printre obiectivele asumate de România se numără:

• Creșterea suprafețelor de pădure strict protejate la minimum 10% din suprafața pădurilor, adică de 3-4 ori mai mult decât avem în prezent
• Protejarea a 30% din suprafața terestră, inclusiv a pădurilor, și asigurarea conectivității prin coridoare ecologice transeuropene.
• Adoptarea unor tehnologii de lucru în pădure prietenoase cu mediul și a unor tehnici de lucru apropiate de procesele naturale.
• Valorificarea superioară a lemnului rezultat din pădure astfel încât impactul asupra mediului să fie minim și să asigure dezvoltarea locală în limitele sustenabilității.
• Reducerea efectelor climatice asupra pădurilor și creșterea rezistenței pădurilor la factorii climatici.

WWF România consideră că aceste obligații nu pot fi lăsate doar pe seama proprietarilor de păduri și că autoritățile nu pot ignora nevoile comunităților locale. „Experiența ultimilor 30 de ani ne-a învățat că, fără aceste mecanisme de susținere, impunerea unor restricții neînsoțite de măsuri compensatorii nu fac decât să transforme practicile legale în practici ilegale și activitățile oamenilor în fapte penale”, se arată în scrisoarea deschisă a WWF România.

Fără finanțare europeană, ilegalitățile din păduri vor continua

Din ce în ce mai mulți oameni sunt îngrijorați de soarta pădurilor din România. Tema tăierilor ilegale, a agresiunilor împotriva personalului silvic și a luptei împotriva schimbărilor climatice a atras atenția opiniei publice, care dorește soluționarea acestor probleme eficient și sustenabil, susține WWF România.

Potrivit organizației, pădurile au fost ignorate și ocolite de către responsabilii români când a venit vorba despre finanțarea lor cu bani europeni. Astfel, în condițiile în care pădurile reprezintă 29% din teritoriul României, finanțarea acestora prin politicile de dezvoltare rurală nu a depășit niciodată 1% din banii alocați țării noastre.