Doi indicatori importanți la care trebuie să ne uităm constant sunt volumul investițiilor străine directe și valoarea capitalului social subscris în societăți noi cu participare străină, care reflectă atractivitatea mediului de afaceri românesc și percepția investitorilor străini.
Text de Claudiu Vrînceanu
Despre investiții străine putem scrie zeci de articole, însă aici vă propun să analizam câteva teme importante: două domenii cu potențial pentru investiții, diplomația economica și infrastructura guvernamentală.
Mai multe investiții străine în IT?
O dilemă importantă cu privire la evoluția investițiilor străine directe în 2020 este dacă vor mai crește investițiile străine noi în IT&C. În ultimii ani, facilitățile fiscale au stimulat investițiile străine și au menținut industria IT românească competitivă, într-o cursă pentru investiții cu alte țări care oferă programatorilor impozit pe venit zero, precum Ucraina, Polonia sau Belarus. Deficitul de forță de muncă din IT la nivelul UE este atât de mare încât o eliminare a facilităților fiscale ar putea avea ca rezultat o reducere masivă a specialiștilor din țară, deci un impact economic major.
În România se discută mult în ultimul timp despre facilitățile fiscale din domeniul IT, vehiculându-se inclusiv ideea eliminării lor. Este prematur să știm dacă aceste facilități fiscale vor fi eliminate, însă este necesară o dezbatere despre un avantaj competitiv nou pentru IT-ul românesc în competiția cu țările din regiune pentru atragerea investitorilor străini. O posibilă soluție ar fi domeniul cercetării și dezvoltării (CDI).
Din punctul de vedere al guvernelor, obiectivul principal rămâne creșterea economică și atragerea de investiții străine, iar pârghiile folosite au fost legate în principal de politicile fiscale aplicabile în rândul jucătorilor din domeniul CDI. În acest sens, sunt țări care au introdus măsuri fiscale extrem de atractive în 2019, precum Indonezia care anunță deduceri fiscale generoase de până la 300% pentru activitățile întreprinse pe propriul teritoriu. Alte exemple pe care le putem aminti sunt: valoarea deducerilor fiscale acordate care a crescut la 250% din valoarea cheltuielilor în Singapore, respectiv 200% în Polonia, conform studiului global al EY “Worldwide R&D Incentives Reference Guide 2019”.
Mai avem potențial de creștere în auto?
2020 ar trebui să fie anul în care poate fi creat un nou plan pentru atragerea celui de-al treilea producător auto în România, alături de Renault la Pitești și Ford la Craiova, după ce România a pierdut în ultimii zece ani trei mari investiții în sectorul auto. O direcție utilă poate fi dezvoltarea conceptului de școala duală pentru formarea și calificarea resurselor umane în cooperare cu mediul academic și de cercetare.
Exemplul Japonia
După o perioada în care relațiile comerciale dintre România și Japonia au stagnat, cu siguranță și în contextul în care vizita la București a premierului nipon Shinzo Abe a fost tratată superficial de autoritățile românești, lucrurile pare că s-au îmbunătățit pe finalul anului trecut, astfel încât există motive de optimist cu privire la revenirea interesului investitorilor japonezi pentru țara noastră.
2020 poate fi anul în care să vedem investitori străini din Japonia care intră pe piața româneasca. Un context favorabil ar putea fi creat de relațiile diplomatice mai bune, în contextul în care președintele Klaus Iohannis, aflat în vizită în Japonia, a fost primit în decembrie 2019 de către premierul nipon, și de acordul comercial dintre Japonia și Uniunea Europeană care va intra efectiv în vigoare în primăvara anului 2020. Calitatea forței de munca și mediul tehnologiei informației sunt câteva dintre elementele ce atrag investitorii japonezi în România. Japonia este cel mai mare cel mai mare investitor asiatic în România și 40.000 de locuri de muncă au fost create pentru români în România de către companiile japoneze, potrivit Ministerului Afacerilor Externe japonez.
Care va fi strategia Invest România în 2020?
În ultimii ani, Invest România, direcția guvernamentală dedicată atragerii investitorilor străini a avut o activitate constantă, dar fără să strălucească în inițiative deosebite, așa ca rămâne de văzut care va fi strategia acestei structuri în 2020 și pe termen mediu și lung. Deocamdată o simplă direcție în cadrul unui minister, brandul Invest România ar trebui să înceapă din 2020 să aspire la titlul de agenție guvernamentală, care vine la pachet cu o structură mai mare, un număr mai mare de specialiști și cu o viziune cu adevărat globala. Mai mult, mediul de business vorbește tot mai des despre necesitatea și beneficiile unui brand de țară pentru România, care ne-ar putea ajuta să atragem în continuare investiții străine.
Grupul de companii farmaceutice Direct Pharma Logistics, format din Direct Pharma Logistics, Pharmalink și Farmatop, estimează vânzări de 37 de…
Trendyol, unul dintre cele mai importante marketplace-uri internaționale de e-commerce, a vândut 1,64 milioane de articole în prima sa campanie…
Erste Private Banking România a fost desemnat cel mai bun serviciu de Private Banking din România, de către două dintre…
Bucătari talentați din 16 unități gastronomice renumite din România vor concura sâmbătă, 16 noiembrie, pentru un loc în finala prestigioasei…
Digi Communications NV, unul dintre liderii la nivel european în domeniul telecomunicațiilor, listat la Bursa de Valori București, raportează venituri…
Valoarea totală a pieței ceasurilor de lux a ajuns în 2023 la aproape 44,2 miliarde de dolari și se estimează…