Virginia Bordaș, Atelierul de Traduceri: „Piața națională de traduceri a crescut cu peste 22% în 2021”

Industria serviciilor lingvistice a fost rezilientă la toate schimbările din ultima perioadă, iar în pandemie a fost printre puținele domenii care au crescut la nivel mondial, nefiind afectată de criza de sănătate publică.

Virginia Bordaș, CEO și Senior Tech Translator la Atelierul de Traduceri ne-a vorbit despre avântul pe care l-a luat industria serviciilor lingvistice în România, despre principalele schimbări pe care le-a adus pandemia în piața serviciilor lingvistice din România și viitorul acestei piețe.

Când și cum a luat naștere ideea din spatele Atelierului de Traduceri și de ce ați ales antreprenoriatul în acest domeniu?

Povestea Atelierului de Traduceri a prins contur mai degrabă prin prisma meseriei, eu fiind traducător ca formare, pentru că am identificat oportunități de creștere în acest domeniu și nevoia clienților de a primi traduceri de calitate, livrate repede.

De la început, am vizat nișa de traduceri cu limbaj specializat (tehnice, medicale, juridice, construcții, inginerie, energie, HVAC etc.) și acolo am crescut și am performat. Conform celui mai recent studiu intern, 9 din 10 clienți ne-au dat nota 10 pentru aspecte privind calitatea și livrarea la timp a traducerilor. Oarecum, pare o activitate banală, vorba aia, toată lumea vorbește engleză la perfecție sau colega de la marketing poate traduce orice, însă într-un birou de traduceri, activitatea este mult mai palpitantă. Luni, ajutăm un copilaș bolnav să aibă acces la servicii medicale din străinătate, marți ajutăm un client să aducă tehnologia necesară dezvoltării activității, miercuri ajutăm lucrătorii din diverse țări să își obțină documentele necesare pentru a putea munci în România, joi ajutăm un nou unicorn IT să își localizeze platformele și aplicațiile pentru cât mai multe piețe și în cât mai multe limbi. Și vineri ne ocupăm de wellbeingul nostru

Din punct de vedere business, cum a fost ultimul an pentru Atelierul de Traduceri? Cum estimați că va evolua business-ul Atelierului de Traduceri în următoarea perioadă de timp? De ce?

Anul 2021 a fost unul dintre cele mai bune din istoria companiei. De fapt, față de 2020, am înregistrat o creștere de 46%. Oarecum, activitatea noastră, așa cum am definit-o mai sus, este simbiotică cu activitatea economică. Crește economia, înflorim și noi, se schimbă legislația, stagnează economia, nu sunt investiții, stagnăm și noi. Anul 2022 a început în forță și va fi cu siguranță un an remarcabil.

Pandemia a schimbat multe domenii de activitate. Care sunt principalele schimbări pe care le-a adus pandemia în piața serviciilor lingvistice din România și cum vedeți viitorul acestei piețe? De ce?

Într-adevăr unele companii au suferit schimbări majore, cel puțin la nivel de organizare, însă noi, ca organizație, am fost pregătiți să facem față schimbării. În primul rând, am fost 100% pregătiți să lucrăm de acasă, în sensul că ne-am asigurat infrastructura hardware și software ca să putem opera de la distanță și  în mod independent. Ne-am asigurat că avem capacități de scalare rapidă a productivității. Noi deja lucram de mult în format la distanță cu persoane din diferite locații, țări și fusuri orare, așa că am avut o experiență pe care să clădim. Post lockdown, am găsit un echilibru între lucrul de acasă, lucrul de la birou și viața personală, în sensul ca am flexibilizat programul de la birou, într-un mix în care echilibrăm nevoile de business și nevoile personale ale fiecărui angajat.

Ca politica de dezvoltare, am pivotat de la zonele care păreau afectate (HORECA, anumite servicii etc.) către domeniile active și pe val în continuare, de ex., construcții, IT, producție, retail. Sau de la companii care făceau în mare parte import de tehnologie și produse, ne-am îndreptat către acele companii care își doresc să fie prezente și pe alte piețe, exportând produse și servicii.

Industria serviciilor lingvistice a luat avânt în România. De ce credeți că s-a înregistrat acest „fenomen”?

Conform analizelor Atelierului de Traduceri, piața națională de traduceri a crescut cu 22.09% în 2021 față de 2020, iar principala schimbare, aș spune eu, a fost deschiderea companiilor către piețe noi. Pe de altă parte, și clienții s-au mai educat, în sensul că traducerile sunt văzute ca o investiție, care va aduce un beneficiu, nu ca o cheltuială. Trăim într-un global village, unde este important să comunicăm și ceea ce comunicăm să fie pe înțelesul interlocutorului.

Care sunt planurile pe termen scurt, mediu și lung pe care le aveți pentru Atelierul de Traduceri?

Este o certitudine faptul că industria serviciilor lingvistice a fost rezilientă la toate schimbările din ultima perioadă. De fapt, în pandemie, a fost printre puținele care a crescut la nivel mondial (aprox 4%), nefiind afectată de COVID în mod direct.

Țintim o dezvoltare accelerată, să ajungem printre primii jucători la nivel național și apoi la nivel de Europa de Est. Cred cu tărie că avem aceste capacități și contextul necesar dezvoltării. Dacă până în prezent ne-am axat în mare parte pe piața din România, acum dorim să ajungem și pe alte piețe, asemenea clienților noștri.

Atuurile noastre sunt: scalabilitatea, disponibilitatea traducătorilor nativi cu competențe în diferite limbi, rețeaua vastă de experți și, nu în ultimul rând, utilizarea tehnologiei pentru a crește productivitatea și calitatea. Avem o bază de peste 300 de traducători, putând livra traduceri în peste 40 de combinații lingvistice.

Ne caracterizează flexibilitatea și curiozitatea. Suntem mereu atenți la nevoile clientului și învățăm în fiecare zi lucruri noi.

Avântul tehnologiei este vizibil în toate domeniile de activitate. Ce se întâmplă din acest punct de vedere în piața serviciilor lingvistice și care este impactul pe care îl are IA asupra pieței serviciilor lingvistice?

Motivele sunt mai multe: dominația limbii engleze este în scădere, consumatorii dorind conținuturi și în alte limbi, de ex., chineză, swahili, printre altele. Pentru a ne face înțeleși, fie vom utiliza o singură limbă, fie vom traduce. Iar, la nivel mondial, volumul de cuvinte de tradus crește aproape exponențial. Tehnologiile pe bază de IA (machine translation, natural language processing) vin să ajute companiile furnizoare de servicii lingvistice să furnizeze traduceri într-un timp cât mai scurt.

Văd IA ca o modalitate de a traduce mai repede și mai bine, într-un format hibrid, oameni și computere, însă IA nu va înlocui pe deplin traducătorii umani. Văd IA și în modul în care procesăm textul și vocea, în sensul disponibilității datelor.

Ce ne permite IA, cel puțin la momentul actual, este să dărâmăm acele bariere de comunicare, facilitând traduceri de conținut informativ în 200 de combinații de limbi (Facebook – 200, Google – 109 și Microsoft – 100), facilitând accesul la informații acelor persoane care vorbesc o singură limbă, slab reprezentate până în prezent. Un fel de… suntem pe drumul către traducătorul universal din Star Trek.

În acest demers, ne lovim de două provocări: rezistența la tehnologie atât din partea traducătorilor, cât și a clienților. Pe de-o parte, traducătorii se simt oarecum înșelați de tehnologie, deși devin mai productivi, prin urmare, câștigă mai mult; pe de altă parte, când vorbim clienților despre machine translation (traducere automată), înțeleg doar Google Translate, deși Google reprezintă una din tehnologiile disponibile, adică o traducere nu tocmai fericită și (încă) nu văd beneficiile pe termen lung ale tehnologiei.

Ce este important, noi, ca furnizor de servicii lingvistice, putem pune la dispoziția clienților astfel de tehnologie și să-i ajutăm să ajungă la câți mai mulți clienți într-un timp cât mai scurt.