Viitorul televiziunii, in 6 tendinte

Viitorul televiziunii, in 6 tendinte

Industria media se pregateste sa faca fata unei schimbari majore in materie de monetizare si structuri narative, prin dezvoltarea de noi canale, noi platforme, noi dispozitive si noi experiente. Iata care sunt cele mai importante tendinte care vor avea un impact puternic asupra modelelor traditionale de business bazate pe veniturile din publicitate, abonamente si continut pay-per-use, asa cum rezulta dintr-o analiza EY, ce a fost realizata cu ocazia studiului Future of Television – Media & Entertainment.

Platformele multiple schimba structura de continut. Metadatele care permit sincronizarea intre ecrane sunt facilitatoare cheie. Programarea platformelor multiple va pune o presiune crescuta asupra lanturilor de generare a valorii in mediu digital, de la crearea si pregatirea de continut, la vanzari, trafic online si distributie.

Mobilitatea continutului creste in continuare. Furnizorii de continut vor dori sa masoare implicarea telespectatorilor si atragerea acestora in zona de ecrane multiple, pentru a putea decide cum sa optimizeze experienta consumatorului si plasamentele de reclame. Mai multe ecrane inseamna mai multe oportunitati de a genera impresii pentru reclame, daca o astfel de experienta este atent calibrata pentru un stil de viata multi-ecran.

Vizionarea evenimentelor si experientele sociale colective. Chiar daca vizualizarea devine din ce in ce mai fragmentara, consumatorii vor dori, pe mai departe, sa faca parte din experientele sociale colective asociate anumitor evenimente, cum ar fi Cupa Mondiala sau Premiile Oscar. Daca furnizorii de continut vor putea construi o experienta sociala puternica in jurul unui program, telespectatorii nu vor dori sa ramana pe dinafara, ci sa fie inclusi in aceasta experienta si convinsi sa se intoarca in fata ecranului.

Optimizarea cautarilor de programe relevante. Furnizorii de continut vor fi nevoiti sa se implice in „optimizarea descoperirii de continut”, la fel ca in cazul practicilor de optimizare ale motoarelor de cautare de astazi. Acest fapt va implica depasirea metadatelor descriptive ale emisiunilor si intrarea in zona parametrilor, cum ar fi sentimentele generate de emisiune, circumstantele optime de vizionare si contributiile creative impartasite.

Noi indicatori in zona de masurare si personalizare. Companiile de media vor fi nevoite sa masoare fenomenul de ”bingeing” (vizionarea indelungata de continut intr-o singura sesiune) cu mai multa granularitate decat este masurata astazi televiziunea de tip broadcast. Prin folosirea analizei de date, companiile vor putea dezvolta oferte de continut care sa genereze experiente adecvate campaniilor de publicitate, si le vor putea valorifica direct prin construirea unui model care sa satisfaca spectatori cu preferinte diverse. Provocarea consta in obtinerea unor astfel de date de la partenerii de distributie.

Cererile de continut unic genereaza inovatie. Noile modele de relationare vor permite unui numar mai mare de jucatori din cadrul industriei media sa-si asume riscuri creative mai mari. Impactul generat asupra sistemelor din punct de vedere al urmaririi si calcularii de drepturi, profituri si participatii, precum si al generarii de venituri, va trebui sa tina cont de o „tesatura” tot mai complexa de participanti si parti interesate.

“La nivel fundamental, aceste tendinte vor obliga companiile de media si divertisment si furnizorii de continut sa dezvolte relatii mult mai stranse cu spectatorii. Vedem viitorul televiziunii ca pe o experienta omniscreen atent creata, care combina continutul de calitate cu tehnici la fel de valoroase de tip social media si gamification, si adaptata preferintelor declarate si implicite ale spectatorului individual”, a declarat Elena Badea, Director de Marketing, EY Romania.

In Romania, televiziunea ramane in continuare principalul canal media utilizat, nu doar de companiile de publicitate, cat si de investitorii de mai mici dimensiuni, conform Media Fact Book 2015. Anul trecut, piata TV a atins 198 milioane de euro pentru prima data dupa 2009, iar principalele canale TV si-au schimbat abordarea privind vanzarile. Astfel, supradimensionarea cererii de spatiu media in lunile de varf a depasit capacitatile statiilor TV si a creat asteptari crescute pentru 2015.

Pe de alta parte, conform studiului derulat de BRAT in 2014, numarul mediu de minute petrecute de romani in fata televizorului a scazut anul trecut, sub pragul de 200 de minute pe zi, in principal datorita concurentei acerbe a canalelor online, atat in mediul urban, cat si in cel rural. Datele arata o tendinta ascendenta a afinitatii pentru mediul online, ceea ce prefigureaza o migratie tot mai mare catre ecrane, altele decat televizorul, precum laptop, tableta si mobil.