Viitorul securității energetice, hotărât la București, într-o întâlnire fără precedent

Reading Time: 6 minute

Bucureștiul a fost, pentru două zile, centrul regional al energiei și locul unde s-au trasat direcțiile de securitate energetică pentru următoarea perioadă.

Într-un context geopolitic tensionat, miniștri ai Energiei și alți înalți oficiali din 9 state din regiune (România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Ungaria, Republica Moldova, Azerbaidjan, Turcia și Georgia), reprezentanții unora dintre cele mai mari companii energetice din România și experți s-au reunit într-o întâlnire fără precedent pentru a găsi soluțiile necesare în ceea ce privește siguranța aprovizionării atât pe termen scurt, pentru această iarnă, cât și pe termen mediu și lung. Reuniunea a avut loc în cadrul celei de-a 5-a ediții a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), organizată de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) în perioada 21-22 septembrie, la București. Evenimentul desfășurat sub tema „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security” a fost realizat cu sprijinul Ministerului Energiei și în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP).

Concluziile ministerialei regionale, bazate în unanimitate pe solidaritate, au arătat că Europa are nevoie de diversificarea surselor de energie, pentru a face față provocărilor, și, mai mult decât atât, trebuie să ne concentrăm mai mult pe potențialul propriu. Iar, în acest context, România, prin resursele de gaze naturale din Marea Neagră, joacă un rol crucial, având șansa să devină un HUB energetic și un exportator de securitate energetică regională. În plus, avem potențial să contăm pe harta energetică a Europei inclusiv prin dezvoltarea de noi tehnologii precum hidrogenul sau captarea și stocarea carbonului, au subliniat experții prezenți la dezbaterile pe această temă. Liderii celor mai mari companii producătoare de gaze naturale de la noi din țară au subliniat însă încă o dată importanța unui cadru legislativ competitiv, care să asigure continuitatea investițiilor.

Regăsiți în continuare principalele mesaje:

Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă: „Guvernul pe care îl conduc și-a asumat ca obiectiv important obținerea independenței energetice și transformarea României într-un factor de securitate energetică în regiune. O atenție deosebită am acordat sprijinului pentru Republica Moldova, care se confruntă cu efecte acute ale crizei energetice. (…) Guvernul României se concentrează în egală măsură și asupra viziunii de dezvoltare pe termen lung a sistemului energetic național, în acord cu politicile europene. Gazul natural este considerat atât o opțiune viabilă pentru a asigura tranziția verde, cât și, similar energiei nucleare pe care o încurajăm, o resursă vitală pentru echilibrarea rețelei electrice”.

Virgil Popescu, Ministrul român al Energiei: „Cred că concluzia cea mai importantă de astăzi a fost că toți avem dorința de cooperare, de a găsi soluții pentru a avea o aprovizionare bună pe termen scurt, în iarna aceasta, dar și pe termen mediu-lung. Sunt multe proiecte privind interconectarea, de exemplu cu Rep. Moldova și Ucraina. Vrem să existe o cooperare cu Azerbaidjan, Georgia și România. Vrem să legăm Marea Caspică cu Marea Neagră, vrem să avem un coridor cu energie verde care să furnizeze electricitate întregii Europe. România are partea ei de contribuție. (…) Producția de gaze în perimetrul Neptun Deep ar trebui să demareze la finalul anului 2026-începutul anului 2027, moment în care România va fi independentă din punctul de vedere al aprovizionării cu gaze şi va exporta în regiune surplusul. Până atunci, ne pregătim să folosim gazele naturale drept combustibil de tranziție”.

George Sergiu Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Energiei: „România are o situație privilegiată. Consumul este aproape acoperit din producția națională și ne bazăm pe o mică cantitate de importuri de gaze naturale și electricitate. Și avem această ocazie să devenim o forță importantă în regiune, de a putea fi furnizor și pentru statele vecine, dacă facem pașii corecți. Marea Neagră are un potențial mare”.
Andrei Spînu, Vice-premier, Ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Republica Moldova: „Dimineață am vorbit de solidaritate. Moldova și Ucraina au nevoie de solidaritate. Noi nu avem resurse naturale de nici un fel, trebuie să importăm. Când suntem puși în situația de a cumpăra de pe piața internațională, desigur acest lucru lovește puternic în consumatorii finali. Ne dorim un mecanism nou pentru acele țări care nu își permit să plătească pe termen scurt prețurile enorme. (…) Va fi o iarnă geopolitică, nu va fi o iarnă bazată pe piață. Este o iarnă care va rămâne în istorie ca atare. Dacă lucrăm împreună, cred că putem să o depășim”.

Parviz Shahbazov, Ministrul Energiei din Azerbaidjan: „Am avut discuții foarte utile cu miniștrii Energiei, în prezența premierului Nicolae Ciucă, despre probleme legate de securitatea energetică. Este important să nu ne gândim doar la iarna care urmează, ci în același timp să fim siguri de ceea ce se va întâmpla peste cinci sau zece ani. Vrem să dublăm în următorii cinci ani aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaidjan către Europa. (…) Avem cel puţin 10 ţări în Europa care au cerut gazul din Azerbaidjan, dar avem un parteneriat strategic cu România şi facem tot ce putem”.

Kostas Skrekas, Ministrul Mediului și Energiei din Grecia: „Pot să vă asigur că Europa va rămâne unită. Europa și Grecia vor continua să acorde sprijin Ucrainei până la capăt, împotriva acestei invazii rusești devastatoare”.

Rossen Hristov, Ministrul Energiei din Bulgaria: „Investiția în infrastructură reprezintă o prioritate pentru toți. Astfel vom putea ajunge să preluăm gaze din diferite surse și să furnizăm, limitând astfel expunerea noastră și dependența de gazul rusesc. (…) În ceea ce privește România, istoric vorbind, am fost parteneri foarte apropiați în toate domeniile, inclusiv în energie. În acest moment, am discutat posibilitatea de a tranzita gazul din diferite surse prin Bulgaria pentru a fi livrat în România. Am discutat toate celelalte oportunități de parteneriate transfrontaliere”.

Mykola Kolisnyk, Ministrul adjunct al Energiei din Ucraina: „Provocările cu care ne confruntăm nu sunt noi. Am mai avut această situaţie cu agresiunea din 2014 și înțelegem cum trebuie să ne pregătim pentru a putea face față tuturor provocărilor posibile. Referitor la tranzitul de gaze, sigur că ne pregătim pentru situația în care vom primi zero gaze, ceea ce nu ar fi surprinzător, însă trebuie să dăm dovadă de solidaritate, pentru că vor exista efecte regionale. Nu vor exista efecte doar pentru Ucraina, toate țările sunt vizate. (…) Înțelegem ce trebuie făcut și, în același timp, ne concentrăm către noi fluxuri de gaze, de exemplu din Norvegia, din Marea Caspică, astfel încât, practic, va exista o nouă piață”.

George Chikovani, director general JSC Georgian Oil and gas Corporation: „Georgia este țară de tranzit, este situată între Europa și Asia și, în mod natural, această localizare ne-a oferit acest rol foarte important. Noi găzduim numeroase proiecte energetice internaționale și contribuim puternic la securitatea energetică a țărilor europene. Am vrea să transmitem un mesaj clar, și anume că noi vrem să dezvoltăm și să consolidăm acest rol și să contribuim mai mult la securitatea energetică a Occidentului. (…) Se apropie iarna, și există probleme, dar astăzi m-am bucurat să văd că există solidaritate. Am fost cu toții de acord că, dacă lucrăm împreună, vom reuși să trecem peste această iarnă cu bine. Și, dacă rămânem uniți, cred că vom depăși toate problemele”.

Alparslan Bayraktar, Ministru adjunct, Ministerul Energiei şi Resurselor Naturale, Turcia: „Prioritatea numărul unu la ora actuală este securitatea aprovizionării, sustenabilitatea. Ne concentrăm pe surse regenerabile, eficiență energetică, energie nucleară şi gaz natural, pentru că noi considerăm că gazele naturale vor juca un rol esențial în tranziția energetică pe piața energiei din Turcia”.
Péter Sztáray, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe și Comerțului, Ungaria: „Solidaritatea există, însă trebuie să rămânem raționali, realiști. Putem să diversificăm aprovizionarea, și cu această cooperare strânsă chiar vom reuși să obținem diversificarea”.

Adina-Ioana Vălean, Comisar european Transporturi: „Criza este un cuvânt folosit de toată lumea când se vorbește de sectorul energetic. Aș vrea să spun că infrastructura din sectorul gazelor a dat dovadă de reziliență. Ne-am crescut nivelul de pregătire în contextul manipulărilor din partea Rusiei. Vom ieși din aceasta criză mai puternici. (…) Trebuie să susținem producția de gaz. Marea Neagră este o zonă cu potențial, alături de bazinul mediteraneean”.

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: „Proiectul Neptun Deep schimbă regulile jocului pentru compania noastră şi pentru întreaga ţară, prin securitatea energetică pe care o conferă şi pentru faptul că transformă ţara în hub regional. Proiectul este esenţial pentru ţară, întrucât producţia onshore de gaze este în declin şi este important să vedem surse noi. Trebuie să depășim aceste provocări și să aducem cât mai multe beneficii țării, pentru că acesta este scopul resurselor, să servească țara. Trebuie să existe cadrul de reglementare potrivit. Când nu există, apetitul pentru investiții se reduce”.

Răzvan Popescu, CEO Romgaz: „Dezvoltarea gazelor în Marea Neagră este un obiectiv pe care trebuie să se concentreze întregul stat, dat fiind potențialul strategic al acesteia”.

Mark Beacom, CEO, Black Sea Oil & Gas (BSOG): „Potențialul în Marea Neagră este imens. Am văzut studiile geologice, sunt vești extraordinare să vezi acest potențial și descoperirile ulterioare sunt mult mai promițătoare”.

Franck Neel, Președintele FPPG: „Fundamentele energetice se schimbă chiar în fața ochilor noștri; toate resursele energetice sunt expuse la numeroase volatilități. Pandemia, războiul din Ucraina și seceta severă au creat furtuna perfectă cu care ne vom confrunta în următoarele luni. Criza actuală ne arată că avem nevoie de investiții pentru a aborda cea mai mare vulnerabilitate a sistemului energetic: creșterea producției locale de energie cu resurse locale, diversificarea surselor de aprovizionare la import și avansarea în tranziția energetică”.

François-Régis Mouton, Director Regional pentru Europa, IOGP: „Ce aud aici la Bruxelles este că ne pregătim să repetăm aceleași greșeli din trecut, ceea ce nu este în regulă. Acest lucru este valabil și în ceea ce privește discuțiile privind măsurile în contextul crizei energetice. Cetățenii vor să se întreprindă acțiuni pentru că nu există o producție de gaze suficientă pentru a răspunde cererii. Totuși, problemele care sunt puse în discuție, cum ar fi plafonarea prețurilor, creșterea taxelor, ar agrava situația pe termen scurt, pentru că ar deveni din ce în ce mai greu să se răspundă cererii și ar fi mult mai greu să crească producția locală”.

Dezbaterile care au avut loc pe parcursul celor două zile ale RIGC 2022 pot fi revăzute aici.