Viata unui ONG in criza

Reading Time: 3 minute

Izgoniti, huiduiti, bruscati sau, de cele mai multe ori, ignorati, oamenii fara adapost sunt cei pentru care Samusocial lupta cu scopul de a le reda demnitatea umana si a-i reintegra in societate Motivele pentru care oamenii ajung in strada sunt intotdeauna dramatice: conflicte de familie, divorturi, escrocherii imobiliare, plecarea din centrele de copii, odata cu implinirea majoratului, evacuari fortate, femei care cad victima abuzurilor domestice. Conform statisticilor organizatiei Samusocial din România, numai in Bucuresti traiesc aproximativ 5.000 de adulti ai strazii. Cei mai multi isi aduc aminte uneori de viata lor de dinainte de strada. Povestile lor raman vii pentru ca sunt traite de doua ori: prin ei, dar si prin asistentii sociali care le-au ascultat povestea si care empatizeaza cu ceea ce li se intampla. Samusocial este una dintre organizatiile care se ocupa de acesti oameni, oferindu-le in primul rand sprijin moral, dar si servicii medicale, sociale si psihologice. In cadrul organizatiei functioneaza si trei echipe mobile: o echipa mobila de noapte, una psihiatrica si o echipa mobila de zi. Membrii echipelor mobile – asistentul social, medicul generalist si psihiatrul, soferul polivalent – le ofera servicii medicale si sociale in strada, acolo unde ei locuiesc. In plus, Samusocial ii ajuta pe oamenii care traiesc pe strazi sa isi recapete identitatea, deoarece peste 60% dintre ei, odata ajunsi in strada, isi pierd actele de identitate. Acest lucru ii exclude de la serviciile sociale oferite de stat. Asa ca membrii asociatiei ii insotesc la sectiile de politie, le platesc taxele si valoarea fotografiilor pentru a-i sprijini in obtinerea cartilor de identitate. “Odata cu obtinerea cartilor de identitate, ii ajutam sa-si constituie dosarele sociale si demaram procedurile pentru a le obtine venitul minim garantat de catre stat, pensii sau pensii de handicap, le cautam locuri de adapostire pentru a-i scoate din strada, ii plasam in camine de batrani sau pe cei bolnavi psihic ii referim catre institutii de profil, iar pe altii, conform dorintelor lor, reusim sa ii reintegram in familii. Pe cei apti de munca ii ajutam sa se reintegreze in munca si le cautam, activ, locuri de munca vacante”, spune Sabina Nicolae, director executiv al Samusocial din Romania. Problema cea mai mare este ca acesti oameni nu-si cunosc drepturile. Nu stiu ca statul roman le asigura un venit minim garantat, nu stiu ca au dreptul la pensii si nici nu mai sunt in stare sa se lupte cu sistemul, fiind complet rupti de realitate. Odata ajunse in strada, aceste persoane sunt dezorientate si nu stiu cui sa se adreseze pentru a primi ajutorul necesar si pentru li se inlesni iesirea din aceasta situatie. Cu toate ca apeleaza la ajutorul in stitutiilor specializate, adultii strazii se lovesc de reticenta si de lipsa interesului fata de solutionarea problemelor si chiar de stigmatizare. “Sunt niste exclusi ai societatii. Noi suntem cei care trebuie sa le reaminteasca faptul ca au drepturi, ca dupa 15 sau 25 de ani de munca au dreptul la o pensie”, puncteaza Sabina Nicolae. Una dintre marile provocari ale organizatiei este obtinerea fondurilor. Unele dintre companiile mari prefera sa ajute copii sau batrani pentru ca rezultatele acestui ajutor sunt vizibile mult mai repede. Samusocial elaboreaza proiecte si incearca sa obtina finantari pentru acestea. Se incearca accesarea fondurilor structurale, insa pentru grupul tinta al organizatiei rareori apar linii de finantare. Sabina Nicolae spune ca a conceput acum un proiect de sat social care ar trebui sa continue proiectul Samusocial – Adapost de urgenta, stopat dupa ce asociatia a investit suma de 150.000 de euro, din cauza indiferentei Primariei Generale a Capitalei. “Vrem sa depasim faza in care sa incercam obtinerea banilor necesari activitatii noastre mergând pe varianta impresionarii. Stim ca acest grup tinta are aceleasi drepturi cetatenesti ca noi toti. Incercam sa le redam lor, si noua, celor care ii ajutam, demnitatea.” Companiile care le sunt partenere si care au cultura responsabilitatii sociale strang haine, incaltaminte si bani. “Exista finantatori fara de care nimic din ceea ce fac nu ar fi posibil, printre care amintesc BRD, Apa Nova, Carrefour Romania sau Fundatia Carrefour International, Fundatia Veolia, Alcatel, Velpitar. Sunt si oameni, persoane fizice, care fac donatii”, arata Sabina Nicolae. Din pacate, in acest an si companiile partenere traditionale si-au micsorat bugetele pentru proiectele de responsabilitate sociala, astfel incat sumele destinate proiectelor Samusocial au suferit modificari. “Noi, romanii, nu ne-am format inca spiritul cetatenesc, nu suntem caritabili, nu stim sa lucram in echipa sau in folosul celorlalti, dar cred ca este timpul sa intelegem ca binele general inseamna binele fiecaruia dintre noi, ca solidaritatea este raspunsul problemelor noastre. Tot ce speram este ca responsabilitatea sociala a oamenilor si companiilor private sa se dezvolte nu doar ca si concept, ci si ca actiuni. Speram ca oamenii politici sa depaseasca faza declarativa din perioadele de campanie electorala si sa inceapa sa le pese de oameni, de toti oamenii acestei tari, in egala masura. Speram ca statul sa ne subventioneze activitatea cu mult mai mult decat in acest moment, si mai speram sa gasim intelegere si finantare pentru activitatile noastre”, a mai spus Sabina Nicolae.