Verde la startup-uri verzi

Eforturile de tranziție către economia verde s-au accelerat pe fondul pandemiei, iar la nivel local sunt tot mai multe startup-uri care au sustenabilitatea în ADN. Curentul favorabil pentru afaceri verzi este susținut financiar de Uniunea Europeană (UE), care are în plan obținerea neutralității climatice până în anul 2050.

de Ovidiu Nicolae

Mai bine de 600 de miliarde de euro vor fi alocați la nivel european pentru implementarea Pactului verde european (Green Deal). Pe scurt, aceasta este strategia de creștere durabilă prin care Europa vrea să elimine emisiile de gaze cu efect de seră în următoarele trei decenii.

În centrul pactului se află companiile mici și mijlocii, care au cei mai mulți angajați atât în România cât și la nivelul UE. Companii din sectoare cu emisii ridicate de carbon vor fi sprijinite să facă trecerea spre hidrogen curat, iar președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a menționat conceptul European ­Hydrogen Valleys, cu trimitere indirectă la succesul Silicon Valley din sectorul american de tehnologie.

Pe piața locală, segmentul startup-urilor verzi se află pe o tendință ascendentă și tot mai mulți investitori români se implică în soluții cu impact global, sugerează Daniel Matei, business development manager în cadrul Impact Hub Bucharest.

„Paleta de intervenții este una largă, de la energie la agricultură, de la mobilitate la utilizarea eficientă a resurselor, însă principala valoare pe care o poate aduce un startup este agilitatea cu care poate dezvolta și valida soluții scalabile. Indiferent de subdomeniul ales, inovația ar trebui sa fie scalabilă regional și global, să genereze valoare atât pentru viitorii clienți, cât și ­pentru planetă. De asemenea, un element critic este măsurabilitatea: prin implementarea soluției inovatoare a startup-ului, câte tone de gaze cu efect de sera nu mai sunt emise anual în atmosferă sau câte sunt captate?„, a explicat Matei pentru Biz.

Impact Hub este unul dintre partenerii Black Sea ­ClimAccelerator. Acceleratorul urmărește atragerea de antreprenori care vor să-și scaleze startup-ul și să atragă investiții în produse și servicii care pot stopa schimbările climatice. Au fost atrase nu mai puțin de 170 de startup-uri și șase dintre ele au fost acceptate în secțiunea de creștere datorită soluțiilor scalabile.

„Poate cel mai important beneficiu al unui accelerator este că te ajută să crești sau să eșuezi mult mai rapid decât ai face-o singur, iar în lumea startup-urilor un eșec rapid este mai puțin costisitor decât unul prelungit. Acest lucru îți oferă oportunitatea să pivotezi, să adaptezi ideea sau să începi de la zero pe o nouă pistă. ­Într-un accelerator un alt aspect critic este echipa startup-ului, pentru că ei sunt cei care își asumă ritmul accelerat de implementare și beneficiază de întregul ecosistem de oameni-resursă din jurul lor„, a adăugat reprezentantul Impact Hub.

Un startup cu potențial de scalare este Caminota, un producător de tencuială și finisaje pe bază de argilă. Produsul unic al companiei se numește caminota, care este realizat în parteneriat cu Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC.

Compania spune că produsul este bazat în totalitate pe materiale ecologice, de proveniență locală și  producerea sa necesită doar consum de energie din resurse regenerabile. ­Reducerea amprentei de carbon în cazul materialelor de construcții este un alt obiectiv la nivel european. Apariția unor producători sustenabili în această industrie este o veste bună având în vedere faptul că România este un importator net de materiale de construcții, iar prețurile mari pentru materii prime s-au resimțit și în ­costurile finale ale noilor proiecte imobiliare.

R-create este un alt startup local care a obținut o finanțare inițială de 150.000 de euro pentru prima soluție de ambalaj returnabil disponibilă în cazul comenzilor online. Compania estimează că va ajunge să înlocuiască anual peste 5 milioane de ambalaje de unică folosință cu această soluție. „Antreprenorii locali sunt conectați și urmăresc trendurile internaționale în domeniu, iar schimbările clima­tice sunt evidente la nivel global”, a adăugat Matei.

Peste 60 mld. dolari pentru climate tech

Startup-urile locale care lucrează la soluți de diminuare a emisiilor de gaze cu efect de seră pot fi incluse în categoria climate tech. Aceasta acoperă numeroase sectoare în care există inițiative pentru atingerea neutralității emisiilor până în 2050.

Segmentul este deja în atenția fondurilor de tip venture capital care au acordat deja finanțări de aproximativ 60 de miliarde de dolari în intervalul 2013-2019, potrivit unui raport al firmei de servicii profesionale PwC. „Fiecare sector al economiei globale trebuie să se transforme și să reducă radical emisiile în doar două cicluri de business”, potrivit experților de la PwC.

La nivel internațional există peste 1.200 de startup-uri specializate în segmentul de climate tech. Antreprenorii din Europa au reușit să obțină finanțări de peste 7 miliarde de dolari și volumul are șanse mari să crească pe fondul țintelor ambițioase și al­ ­banilor alocați de UE pentru stoparea schimbărilor climatice.

Atingerea neutralității din perspectiva emisiilor este un proces foarte complex în care vor fi necesare soluții inovatoare. Decarbonizarea unei economii va avea nevoie de regândirea modului în care este realizată agricultura dar și a comportamentelor de consum. Doar implementarea inteligenței artificiale ar putea contribui la reducerea emisiilor anuale de carbon în doar patru sectoare cu aproximativ 2,4 giga­tone de carbon în 2030. Acesta ar fi echivalentul emisiilor combinate ale Australiei, Canadei și Japoniei, potri­vit unei cercetări realizate de PwC și ­Microsoft.

În piață există deja 43 de startup-uri unicorn cu o evaluare de peste 1 miliard de dolari, dintre care cele mai multe sunt în industriile de mobilitate și transport. Un eveniment crucial care ar putea desena viitorul antreprenoriatului sus­tenabil a avut loc la începutul lunii noiembrie Conferința Climatică a ONU din Glasgow.

Scopul negocierilor dintre șefii de state, finanțatori și activiștii de mediu este atingerea unui acord prin care întreaga planetă, nu doar Europa, va deveni neutră din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2050. Printre provocări se numără reducerea consumului de cărbune, accelerarea tranziției către mobilita­tea electrică și acordarea de sprijin economiilor în dezvoltare pentru adoptarea practicilor sustenabile.

Foto: 111744379 © Alphaspirit | Dreamstime.com

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 358 (15 noiembrie – 15 decembrie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.