Verde Food: Lanțul scurt de aprovizionare pentru drumul lung către responsabilizare

Verde Food: Lanțul scurt de aprovizionare pentru drumul lung către responsabilizare

Lansat în 2021, startup-ul Verde Food este un marketplace B2B prin care se comercializează legume și fructe locale și care vine cu o soluție proprietară de logistică, tehnologică, pe model de lanț scurt de aprovizionare. Verde Food coordonează lanțul de aprovizionare de la fermă în oraș, iar produsele provin din vecinătățile locale sau regionale.

Startup-ul a reprezentat România în etapa globală a competiției ClimateLaunchPad și a participat în etapa de Growth a ClimAccelerator, organizat de EIT Climate KIC.

Ciprian Florea, fondatorul Verde Food, a povestit ce stă în spatele primul business de acest tip din România.  

Cu ce se diferențiază Verde Food? 

Pe piața locală, avem avantajul de first mover ca platformă de aprovizionare și trading pentru legume și fructe locale. În plus, soluția noastră logistică de tip lanț scurt de aprovizionare ne permite sa susținem o creștere accelerată a tranzacțiilor. Putem replica operațiunile într-un oraș nou în doar două săptămâni, ceea ce am și făcut când ne-am extins în noiembrie 2021 în al doilea oraș, Cluj Napoca, după București. 

Ne concentrăm pe tot lanțul de aprovizionare de fresh. Modul în care se face comerțul cu legume și fructe nu s-a schimbat major în ultimele sute de ani și considerăm că adopția tehnologiei curente va eficientiza lanțurile de aprovizionare: va reduce risipa, va micșora costurile de distribuție și va oferi transparența întregului lanț, opacitatea fiind una din principalele probleme actuale ale acestuia. 

Noi nu suntem doar o platformă online prin care se comandă produse. Oferim soluții pentru management de stocuri descentralizat, gestionarea relației comerciale și logistice dintre clienți și țărani, agregarea ofertei și standardizarea informațiilor din piață.

Care este situația actuală a fermelor din România și încotro se îndreaptă?

In UE, două din trei ferme sunt mai mici de 5 Ha, iar 34% din aceste ferme sunt în România. Asta înseamnă o piață fragmentată, cu multe ferme mici și mijlocii, neconectate și cu productivitate scăzută, de cele mai multe ori. 

Multe dintre fermele din România cu care am discutat au suprafețe de 5-7 Ha, însă cultivă doar-3 Ha, pentru că nu au unde vinde și nu găsesc oameni cu care să lucreze pământul.  

De reținut este că atunci când noi plătim 1 euro pe legume și fructe importate, doar 8 centi ajung la fermier, in medie, iar 45 de cenți se duc pe distribuție globală (transport de peste 2.000 km și depozitare intermediară).

Europa a încurajat și încurajează agricultura intensivă și monoculturile de volum. Însă, avem din ce în ce mai multă evidență științifică despre efectele negative generate asupra mediului și a actorilor din tot lanțul de distribuție. 

Ca parte din Green Deal, UE a lansat programul Farm-to-Fork prin care alocă fonduri de finanțare pentru a încuraja și dezvolta agricultura și consumul responsabile, pentru a promova agricultura ca profesie în randul tinerilor (vârsta medie actuală a fermierilor fiind 50+), pentru a dezvolta lanțurile scurte de aprovizionare și a promova produsele locale și de sezon. 

Ce provocări aveți și ce crezi că lipsește pe piața locală?

Pentru cerere, ne concentrăm să evidențiem atât proprietarilor de restaurante și servicii de mâncare, cât și consumatorilor, că legumele locale au o valoare adăugată (gust, prospețime, origini cunoscute, fair trade) și că în spatele fiecărui ingredient consumat stă o muncă serioasă pentru a-l produce.

De asemenea, ne concentrăm să dezvoltăm o relație de încredere și avantajoasă cu fermierii, astfel încât acestora să le convină să tranzacționeze prin platforma noastră în loc să vândă direct la poartă sau în piețele en-gros. Este datoria noastră să le oferim o alternativă prin care să își vândă produsele ușor la prețuri avantajoase, să-și operaționalizeze fermele și să le crească productivitatea și profitabilitatea.

Noi lucram cu ferme mici și mijlocii, până în 15 Ha. Sunt ferme cu diversitate mare de produse (20-30 soiuri) și ferme cu diversitate redusă, dar volume mari. Vorbim despre fermele care vând în piețele locale sau la comercianți și, mai nou, în online, direct către consumatorii locali.

Anumite ferme au început să cultive o diversitate de produse, mai ales cele care vând direct către consumatori și au înțeles nevoile acestora. Însă multe din ferme nu au întotdeauna informații despre ce se cere și cultivă aceleași cinci produse pentru care există cerere constantă, pe care știu cum să le producă și vândă. 

Asta duce la supraproducție și comerț la prețuri mici pentru anumite tipuri de produse. Noi avem informații despre cerere în platformă și am început de anul acesta să planificăm culturile împreună cu țăranii, tocmai pentru a oferi diversitate și consistență clienților.

De ce ați ales să urmăriți Obiectivele de Dezvoltare Durabilă?

Cred că în 2022, susținerea SDG-urilor ar trebui să fie în fundația fiecărei companii. Avem dovezi  științifice mai mult ca niciodată despre efectele negative ale practicilor și lanțurile globale de producție, distribuție și comerț. Globalizarea a adus dezvoltare și progres, fără niciun dubiu, iar acum e momentul oportun în care înțelegem și efectele secundare negative pentru care să dezvoltăm soluții sustenabile.

Cum vezi promovarea produselor locale în România și viitorul lanțului scurt de aprovizionare?

Covid a accelerat promovarea produselor locale. În condițiile economice actuale, creșterea prețurilor de logistică globală va genera cerere suplimentară de produse locale.

Noi considerăm importantă promovarea producției responsabile și a unui consum responsabil. Sunt legume și fructe care nu pot fi cultivate în România și pe care suntem nevoiți să le importăm. Atât pentru acestea, cât și pentru cele locale, susținem fair trade-ul și ne bucurăm că din ce în ce mai mulți consumatori se interesează de unde provine mâncarea, cum a fost produsă și transportată și că toți actorii implicați au fost plătiți și tratați corect pentru munca lor. Există o schimbare de paradigmă dinspre global înspre local.

Iar lanțurile scurte de aprovizionare se vor dezvolta și vor rămâne cu noi în anii viitori. Pandemia ne-a arătat că avem nevoie de sisteme reziliente și asta oferă în primul rând lanțurile scurte de aprovizionare: REZILIENȚĂ, indiferent de verticala în care sunt folosite.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 364 (16 iunie – 17 iulie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.