Sustenabilitate

Veolia România: Cum ne pregătim pentru lupta secolului 

19 iun. 2023 7 min

Veolia România: Cum ne pregătim pentru lupta secolului 

Reading Time: 7 minute

Pot comunitățile umane să accepte din punct de vedere social, economic și cultural schimbările necesare combaterii „luptei secolului” și cât sunt de pregătite să accepte prețul transformării ecologice? 

Schimbările climatice afectează toate regiunile lumii și nu mai este un secret pentru nimeni că acestea sunt un factor de risc din ce în ce mai mare pentru economie și pentru sănătatea noastră. Fenomenele meteorologice și precipitațiile extreme sunt tot mai frecvente, temperaturile cresc de la an la an, iar seceta, incendiile forestiere și inundațiile sunt realități cu care unele regiuni se confruntă în fiecare an. Dar, deși există un consens în ceea privește riscurile pentru planetă și pentru întreaga omenire, soluțiile pentru reducerea impactului nostru sunt intens dezbătute și divizate. Există numeroase propuneri de combatere a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării, însă adoptarea și implementarea lor la scară largă ridică o întrebare majoră: „Pot comunitățile umane să accepte, din punct de vedere social, economic și cultural schimbările necesare combaterii «luptei secolului»?” Plecând de la această întrebare, Veolia și firma franceză de cercetare Elabe au realizat Barometrul Transformării Ecologice, un studiu amplu, realizat pe un eșantion care acoperă cele cinci continente ale lumii.  

„Prin intermediul Barometrului Transformării Ecologice, ne propunem să conferim o dimensiune concretă dezbaterii publice, prin elaborarea de soluții și vrem ca oamenii să înțeleagă atât obstacolele, cât și pârghiile de acceptabilitate a acestora pentru a accelera tranziția, întrucât transformarea ecologică ocupă un rol central și strategic pe agenda noastră, fiind o prioritate în toate domeniile de activitate. Mai exact, am căutat să știm dacă există obstacole psihologice, economice sau culturale în calea tranziției, dacă suntem pregătiți să suportăm costul transformării ecologice și cât de departe putem să mergem cu acestea”  

Mădălin Mihailovici, CEO al Veolia România

Una dintre principalele constatări ale studiului Veolia este existența unui sentiment intens de vulnerabilitate în fața riscurilor ecologice și climatice, majoritatea considerate grave și imediate. Astfel, mai bine de 70% dintre respondenții la studiu exprimă un sentiment de vulnerabilitate ecologică și climatică, 74% se tem că nivelul de trai va deveni din ce în ce mai dur, iar 68 de procente se tem de pagubele materiale cauzate de dezastrele naturale – inundații, secetă. Mai mult, aproape 70% dintre participanții la sondaj se simt expuși riscurilor de sănătate și se tem să nu se îmbolnăvească din cauza poluării. Tot barometrul realizat de cele două companii franceze arată că majoritatea oamenilor sunt convinși că schimbările climatice au loc și că activitatea umană este cauza principală. Frecvența tot mai mare a fenomenelor „anormale” a furnizat dovada pe care unii oameni o cereau, respingând sau ignorând timp de decenii avertismentele științei: 89% dintre locuitorii lumii împărtășesc acum certitudinea unei perturbări continue a climei. 

Sfârșitul unei lumi, dar nu sfârșitul lumii 

În aceste condiții, „ecoanxietatea” bulversează prezentul și viitorul pentru aproape o treime dintre locuitorii lumii: 30% dintre locuitorii planetei se simt neliniștiți și îngrijorați cu privire la viitor, gândindu-se adesea la schimbările climatice și la situația mediului – poluare, calitatea biodiversității – într-o asemenea măsură încât nu mai pot trăi liniștiți și ajung chiar să renunțe la planuri pe termen lung, cum ar fi acela de a avea copii. Deși mai bine de jumătate dintre participanții la studiu sunt îngrijorați de situație, acest lucru nu îi împiedică însă să trăiască liniștiți și să își facă planuri pe termen lung. 

Barometrul Veolia mai arată că opinia publică mondială este convinsă că trăim sfârșitul unei lumi, dar nu și sfârșitul lumii. „Calea spre acceptabilitate este lungă și complicată, însă rezultatele merită”, spune Mădălin Mihailovici. „Oamenii vor garanția că o soluție nu prezintă riscuri pentru sănătate și că poate contribui la protejarea sau îmbunătățirea acesteia, precum și la îmbunătățirea calității vieții. Apoi, cer un plan concret pentru viitorul societății, care să-i inspire, să-i motiveze și să stimuleze o mișcare colectivă. Au nevoie de certitudinea că soluția este cu adevărat utilă, adică să demonstreze realmente contribuția, indiferent că este vorba de reducerea emisiilor, depoluare sau promovarea suveranității alimentare și energetice. Nu în ultimul rând, toate aceste soluții trebuie implementate cu costuri economice și culturale accesibile, ceea ce presupune schimbări realizate în mod progresiv și echitabil, repartizarea costului financiar suplimentar pentru asigurarea justiției sociale și adoptarea practicii de către majoritatea actorilor sociali”, adaugă CEO-ul Veolia România.  

Lumea după transformarea ecologică 

60% dintre locuitorii lumii au dificultăți în a-și imagina cum ar putea arăta viața de zi cu zi dacă am realiza această transformare ecologică: 24% nu o văd deloc, în timp ce 36% au doar unele idei, dar foarte vagi. Totuși, există speranță. Deși le este dificil să își imagineze viața de zi cu zi, majoritatea locuitorilor lumii vor să creadă că transformarea ecologică este sinonimă cu o „lume mai bună”, în care vom trăi mai sănătos (75% dintre participanții la studiu), mai fericiți și mai liniștiți (69%) în care vom consuma mai puțin, dar mai bine (aproape 70%), vom fi mai solidari (64%) și mai confortabili (63%). Cu toate acestea, există și unele îngrijorări. Acestea sunt strâns legate de puterea de cumpărare și de teama că ar trebui să renunțăm la anumite practici.  

Veolia

„Viziunea pentru o lume «transformată ecologic» este aceea a unui viitor sustenabil, în care dezvoltarea economică și bunăstarea umană se îmbină echilibrat, simetric, cu protecția mediului înconjurător. O astfel de lume este caracterizată de utilizarea eficientă a resurselor naturale, reducerea emisiilor de carbon și a poluării, conservarea biodiversității și promovarea unui stil de viață durabil. Iar mediul de afaceri joacă un rol crucial în acest proces. Companiile au puterea și resursele de a aduce schimbări semnificative în modul în care activitatea și operațiunile lor afectează mediul și pot fi motoarele inovării și schimbării”

Mădălin Mihailovici, CEO al Veolia România

Teama privind consecințele lipsei de acțiune este acum semnificativ mai puternică decât teama privind costul schimbării. Raportul dintre câștigurile și pierderile proiectate este în favoarea transformării ecologice, în mod sistematic, aproape peste tot. 6 din 10 oameni din lume spun că sunt dispuși să accepte 90% dintre schimbările pe care le-ar presupune soluțiile ecologice cu următoarele condiții însă: să aibă garanția că soluția nu prezintă niciun risc pentru sănătate, că aceasta contribuie la protejarea sau îmbunătățirea sănătății și a calității vieții, să fie siguri că soluția este cu adevărat utilă, să fie susținători ai unui proiect real pentru viitorul societății și costurile economice și culturale să fie suportabile.  

Viziune și soluții 

Deși aproape 80% dintre locuitorii lumii sunt convinși că schimbările climatice reprezintă un risc grav și urgent, există puține soluții cunoscute. De exemplu, captarea dioxidului de carbon pentru a-l transforma în metan sau hidrogen îi surprinde pe mai bine de 60% dintre participanții la studiul Veolia, în timp ce producerea de energie locală cu emisii reduse de carbon din incinerarea deșeurilor nereciclabile și a biomasei este cunoscută doar de unu din doi oameni.  

Participanții la studiu ar fi de acord cu aceste măsuri, cu condiția ca soluțiile să nu prezinte un risc pentru sănătate (49% dintre respondenți), să fie demonstrată contribuția lor la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (43%) și să fie sustenabile pentru independența energetică națională (43%).  

Soluțiile de economie circulară, care constau în reciclarea materialelor și evitarea extracției acestora, sunt cele mai cunoscute în lume. Acestea fac parte deja din viața de zi cu zi și sunt adoptate la scară largă (reciclarea deșeurilor din plastic, reciclarea bateriilor electrice uzate și reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice, DEEE), de până la trei pătrimi din populație. Soluțiile de depoluare a resurselor naturale nu sunt foarte surprinzătoare, dar sunt considerabil mai puțin cunoscute de participanții la sondaj. Consecințele acestora – costuri suplimentare de achiziție, obiceiuri individuale de sortare și de consum și proximitatea față de amplasamente industriale – sunt acceptabile, între 75% și 82% dintre locuitorii lumii se declară dispuși să sorteze mai mult deșeurile, să cumpere produse, echipamente și alimente ambalate în recipiente realizate parțial din materiale reciclate. Costul suplimentar în momentul achiziționării sau prin taxe scade acceptabilitatea, dar este tolerat de puțin peste 60% dintre locuitorii lumii.  

Cu toate că amenințările la adresa biodiversității și a securității alimentare sunt percepute ca un risc real de mai bine de 70% dintre respondenți, soluțiile disponibile sunt doar parțial acceptabile, cu condiția să existe garanții solide pentru sănătate. Printre aceste soluții cunoscute se numără hrănirea peștilor și a animalelor de fermă cu făină de larve de muște, care este de neconceput și necunoscută pentru mai bine de 60% dintre oameni, iar reutilizarea apelor uzate pentru irigarea culturilor este cunoscută, la nivel mondial, doar de unu din doi participanți la studiu. Același lucru este valabil și pentru utilizarea deșeurilor organice și a nămolurilor provenite de la stațiile de tratare a apelor uzate pentru a produce îngrășăminte „organice” care să le înlocuiască pe cele chimice.  

Consecințele acestora sunt în mare parte acceptabile. Reutilizarea în agricultură (69%), pentru sarcinile menajere (69%) și pentru igienă (66%) este acceptată destul de mult, la fel ca utilizarea îngrășămintelor organice în agricultură pentru producția de hrană (68%) și reducerea consumului de carne (67%). Costul suplimentar al reutilizării este un factor deranjant pentru 4 din 10 persoane, dar acceptabil pentru majoritatea acestora (59%). Schimbarea de comportament necesară pentru reutilizarea apei potabile și pentru bioconversie cu ajutorul insectelor întâmpină rezistență în majoritatea părților lumii.  

Pentru a se crea un cadru în care schimbările necesare pot fi acceptate și integrate în mod sustenabil din punct de vedere social, economic și cultural, este nevoie de un dialog deschis și o colaborare strânsă între instituțiile statului, cetățeni și companii astfel încât să fie abordate preocupările și nevoile comunităților în vederea transformării ecologice.

„Provocările cu care ne confruntăm la nivel mondial sunt ample, de la complexitatea problemelor ecologice, pentru că trebuie să facem față provocărilor legate de gestionarea eficientă a resurselor, reducerea emisiilor de carbon, protecția resurselor de apă și conservarea biodiversității, până la sensibilizarea și implicarea activă și sprijinul părților interesate, inclusiv a clienților, comunităților locale, ONG-urilor și guvernelor. Pentru a face față acestor provocări, investim în cercetare și dezvoltare, colaborăm cu parteneri strategici, ne angajăm în dialog cu părțile interesate și dezvoltăm soluții personalizate pentru clienți în diverse sectoare. Ne propunem să fim lideri în transformarea ecologică prin inovare, colaborare și angajament pe termen lung. Eforturile noastre sunt reale”, spune Mădălin Mihailovici, CEO al Veolia România, care adaugă că doar anul trecut grupul Veolia a asigurat apă potabilă pentru 111 milioane de locuitori și canalizare pentru 97 de milioane, a produs 44 terawați pe oră și a recuperat 61 de milioane de tone de deșeuri la nivel mondial. 

Mădălin Mihailovici, CEO al Veolia România

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 374 (16 iunie – 16 iulie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Articole pe aceeași temă: