Vantul face bani verzi

Reading Time: 7 minute

Gigantii cu elice care au impanzit Dobrogea nu mai sunt o curiozitate pentru localnici. Parcurile eoliene au transformat zona in cel mai fierbinte loc al energiei verzi din Europa. Companii de top din lume investesc sute de milioane de euro pentru ca au sesizat potentialul imens de care da dovada Romania la capitolul energie regenerabila. Dobrogea nu este singura zona din tara care are acest potential, investitorii in energie verde au identificat si alte areale specifice, precum Moldova sau nordul Transilvaniei, care pot fi folosite pentru crearea de parcuri eoliene. In ultimii ani, efervescenta din domeniul energiei sustenabile a devenit caracteristica principala a investitiilor companiilor de profil. Din perspectiva legislativa, impulsul a fost dat de optiunea manifestata pentru promovarea resurselor de energie regenerabila in sistemul certificatelor verzi incepand cu 2003, odata cu aparitia primelor reglementari in acest domeniu – HG 443/2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile, HG 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie, HG 890/2003 privind aprobarea “Foii de parcurs din domeniul energetic din Romania”. O noua reevaluare s-a dorit a fi operata in acest domeniu prin adoptarea Legii 220/2008, a carei aparitie a fost oportuna si asteptata cu interes si a condus la o crestere accelerata a prezentei investitorilor profesionali, specializati in proiectele in domeniul eolian din Romania. “Din pacate, intarzierea in aplicarea legii si unele zone de vid de reglementare, pe fondul cresterii exigentelor in analiza fezabilitatii financiare si a riscurilor de proiect, incepe sa marcheze o stagnare sau o stare de expectativa a investitorilor relevanti in acest domeniu”, spune Cristina Filip, partener al casei de avocatura PeliFilip. Un eveniment benefic, clarificator si extrem de asteptat de investitorii actuali si potentiali il va constitui deblocarea sistemului de promovare prevazut de Legea 220/2008, odata cu aprobarea Comisiei Europene in acest sens, asteptata pana la sfarsitul lunii iunie. Initiativele private au fost extrem de receptive si flexibile la aceste semnale, astfel incat domeniul energiei din surse regenerabile a devenit unul dintre cele mai dinamice si mai semnificative in ceea ce priveste investitiile si dezvoltarea de proiect. In acceptiunea mai larga a sustenabilitatii si dezvoltarii durabile se inscriu si pachetele legislative care reglementeaza masurile de combatere a schimbarilor climatice si inceperea aplicarii proiectelor de implementare comuna si a alocarii si tranzactionarii certificatelor de emisii poluante. In acest context au inceput sa fie constientizate costurile legate de functionarea unor capacitati industriale poluante si au fost repuse in discutie imperativele legate de restructurare si de optiunile pentru definirea unui mix energetic optim pentru Romania. Toate aceste evenimente au fost determinate de agenda europeana si de impunerea acesteia la nivel national in special in legatura cu sau dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. LA RASCRUCE DE VANTURI Chiar daca investitorii si-au exprimat nemultumirile legate de neaplicarea normelor Legii 220, guvernul abia a reusit anul acesta sa inteleaga oportunitatea demararii lucrurilor in directia energiei sustenabile. La inceputul lunii aprilie, Ministerul Economiei a facut publica Strategia Energetica a tarii pentru perioada 2011-2035, document care urmeaza a fi asumat si aprobat de guvern. Norocul Romaniei si in acest caz este statutul de tara membra a UE, care prevede politici clare in domeniul energiei verzi, caci altfel, bazandu-ne doar pe autoritatile publice, nu am vedea actiuni concrete in aceasta directie. Obiectivul general al strategiei, care speram sa fie si implementata, il constituie asigurarea conditiilor pentru satisfacerea necesarului de energie pe termen mediu si lung la un pret accesibil. Necesitatea aplicarii ei este data si de faptul ca, daca actualele legi si politici energetice raman neschimbate de-a lungul perioadei pana in 2035, cererea mondiala de energie va creste cu aproape 50% comparativ cu anul 2007. Ponderea cea mai mare in cresterea consumului de energie pana in 2035 o vor avea tarile din afara Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD), de 84%, comparativ cu doar 14% pentru tarile OECD. In ceea ce priveste productia de energie electrica, desi recesiunea economica a incetinit rata de crestere a consumului mondial in 2008 si 2009, acesta este estimat sa creasca cu 87%, de la 18.800 TWh in 2007 la 35.200 TWH in 2035. Vom asista la o crestere continua pentru producerea de energie electrica din energie nucleara si din surse de energie regenerabila, prin sustinerea acesteia din urma cu stimulente guvernamentale si din cauza cresterii preturilor pentru combustibilii solizi si a introducerii costului emisiilor de CO2. Aici intervine rolul major al Uniunii Europene, care si-a redefinit politica energetica in sensul asigurarii de energie competitiva, “curata”, care sa tina cont de limitarea schimbarilor climatice, de escaladarea cererii de energie de la nivel mondial, dar si de epuizarea la un moment dat a resurselor energetic traditionale. Politica europeana in domeniu acopera toate sursele de energie, de la combustibilii fosili (titei, gaz, carbune) pana la energia nucleara si cea regenerabila (solara, eoliana, geotermala, hidroelectrica), in incercarea de a declansa o noua revolutie industriala, care sa conduca la o economie verde, bazata pe principiile sustenabilitatii. In acest sens, in decembrie 2008, a fost aprobat pachetul “Energie – Schimbari Climatice”, care exprima pozitia UE in domeniul energiei pana in anul 2020. Acesta se refera la preocuparea Uniunii pentru schimbarile climatice prin reducerea emisiilor sale de gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la doar 2 grade Celsius in plus fata de temperaturile din era pre-industriala. In afara acestui obiectiv, exista si altele, la fel de importante. Unul dintre ele se refera la reducerea emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului 1990. Altul vizeaza cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie pentru transporturi. Nu in ultimul rand, un alt obiectiv strategic este reducerea cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin imbunatatirea eficientei energetice fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor masuri. De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar daca si alte state dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu global post-2012. Negocieri pentru un astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt in derulare. Din 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a emisiilor de CO2 din UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionare certificatelor de emisii. Cadrul comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), pentru ca UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in 2020, prevede tinte nationale obligatorii pentru fiecare stat membru, iar pentru Romania tinta este de 24%. DINCOLO DE VERDE… …se afla marile necunoscute ale implementarii corecte a legislatiei in Romania. La acest moment, domeniul energiei se confrunta cu o serie de probleme atat la nivel de reglementare, cat si la nivel de implementare. Specialistii in domeniu spun ca cea mai mare provocare este lipsa unei legislatii coerente si unitare, care sa raspunda concret si pragmatic unei societati confruntate cu o criza a surselor conventionale de energie si ale carei nevoi sunt de asteptat sa se afle in continua extindere, specializare si diversificare. In plus, orice promotor de investitii in acest domeniu se confrunta cu procesul birocratic, netransparent si de multe ori stagnant si provocator de costuri ascunse, adoptand diferite practici si conduite locale, inconsecvente, mai putin anticipabile sau mai putin in concordanta cu dispozitiile normative. Este nevoie ca la toate aceste probleme sa existe solutii adecvate, mai ales ca interesul investitorilor pentru acest domeniu este foarte mare, iar Romania ar putea fi un adevarat nod energetic in regiune. Energia verde ar putea fi un promotor al unei economii de asemenea verde, bazata pe principiile sustenabilitatii. Intr-o prima etapa se impune cu necesitate o analiza si restructurare a statutului si atributiile Autoritatii Nationale in Domeniul Energiei, precum si a procedurilor corelate acestor atributii. Odata rezolvata aceasta problema, se creeaza un cadru legislativ clar si unitar. Se impune indeplinirea pasilor procedurali de care depind confirmarea, definitivarea si aplicarea efectiva a prevederilor Legii 220/2008, precum si a legislatiei secundare relevante. In plus, merita amintit la capitolul probleme de rezolvat procesul greoi, de foarte lunga durata si in general birocratic, prin care trebuie sa treaca un dezvoltator de proiecte regenerabile in Romania pentru a obtine autorizarea unui proiect de energie verde. E vorba de zeci de permise si autorizatii, de multe ori emise pe baza unei legislatii neclare, de zeci de autoritati implicate care nu neaparat sunt familiare cu acest tip de proiecte si care de multe ori au practici neunitare sau manifest contradictorii si nearmonizate in timp. Romania are destul de multe eforturi de facut pentru a arata investitorilor ca poate fi un spatiu unde investitiile pot fi facute cu certitudine si in conditii care permit dezvoltarea unei viziuni de afaceri pe termen lung. Un astfel de exemplu l-ar putea constitui declararea unor zone strategice de promovare a productiei din surse regenerabile si oferirea catre investitori a accesului pe baze transparente si concurentiale la aceste zone si la infrastructura relevanta, oferirea de avantaje fiscale investitorilor in domeniul energiei verzi prin facilitati fiscale si prin oferirea de garantii pentru creditele asumate in vederea implementarii unui proiect de productie, de cercetare, inovare si dezvoltare de noi tehnologii. Fata de problemele mentionate mai sus, mai exista si o serie de alte probleme, tehnice, legate de dezvoltarea proiectelor de energie verde, ce apar in legatura cu diverse faze ale acestora. In faza de operare, problema echilibrarii si dispecerizarii noilor capacitati de productie bazate pe surse regenerabile de energie (dintre care foarte multe sunt necontrolabile) este de asemenea foarte relevanta. O serie de proiecte ce ar putea atenua aceasta problema au fost mentionate de ceva vreme, dar au ramas deocamdata in stadiul virtual si nu s-au transformat intr-o oferta concreta. Pentru etapa de comercializare, exista problema corelarii potentialului de dezvoltare accelerata a productiei de energie din surse regenerabile sau pe principii de inalta eficienta cu stadiul intarziat al restructurarii capacitatilor de productie deja existenta, intens poluatoare si ineficiente, ca si eliminarea disfunctiilor in participarea si desfasurarea pe baze competitive si transparente a tranzactiilor pe pietele de comercializare a energiei. LUMINA VERDE LA COMPANII Odata mentionate toate problemele, nu poti sa nu te intrebi de ce ar vrea cineva sa investeasca in Romania, avand in vedere ca, in ciuda potentialului natural, toata birocratia, neconcordanta legislativa, neprofesionismul nu fac altceva decat sa puna pe fuga si pe cei mai curajosi investitori. Insa, privind pragmatic, interesul companiilor in acest domeniu este justificat pe de o parte din considerentele economice, iar pe de alta parte de cele de imagine, de implicare in viata comunitatii si de responsabilitate sociala. Alocarea acestor bugete private pentru politici eco este unul dintre motoarele principale de dezvoltare a politicilor existente si de implementare a celor noi. Intr-o lume a schimbarilor climatice din ce in ce mai dramatice energia verde ofera o noua perspectiva de stabilizare a viitorului. Caracterul verde, caracterizat prin impactul minim sau uneori inexistent asupra mediului inconjurator si al sanatatii este un aspect esential de natura a contribui la succesul tehnologiilor verzi. Mai trebuie mentionata endinta de crestere a eficientei si a scaderii costurilor tehnologiilor verzi, ceea ce va conduce la energie “curata” la un pret mai scazut pe MWh, uneori direct competitiv fata de pretul energiei conventionale. La nivel macroeconomic, implementarea si dezvoltarea tehnologiilor verzi ar putea constitui o solutie salutara pentru relaxarea pietei muncii, prin deschiderea unor noi posibilitati de formare profesionala, a unor noi locuri de munca. Ceea ce va aduce beneficii va mai fi “constientizarea care va veni pe fondul finalizarii liberalizarii reale a pietelor de energie si a interconectarii comerciale a acestora, a unor dezvoltari si inovatii tehnice in domeniul infrastructurii energetice”, a punctat Cristina Filip de la PeliFilip. Raspandirea la scara larga a smart grids & smart meters precum si crearea unui “web energetic” va permite o interactiune fara precedent intre consumatori, furnizori si alti utilizatori ai retelelor, va permite consumatorului sa detina controlul propriilor tipare de consum individual si va conduce la o mai buna integrare a energiei produse din surse regenerabile.