Valsul vienez și creditele românești

Reading Time: 10 minute

Schimbarea este singura constantă în bankingul ultimilor ani – schimbările aduse de noile tehnologii, impuse de autoritățile de reglementare după criza financiară sau cele fanteziste ale politicienilor în campanii electorale. Am discutat cu Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International (RBI), și Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România, despre provocările pieței bancare românești și oportunitățile digitalizării.

Raiffeisen Bank International a înregistrat în 2017 un profit de peste 1,1 miliarde euro. Care au fost factorii care au dus la această creștere?

Johann Strobl: Suntem acolo unde ar trebui să fim și suntem încântați. Creditele acordate clienților au contribuit la evoluția pozitivă. Creșterea creditării este chiar mai bună decât arată cifrele (1,8%), iar motivul este că am redus substanțial portofoliul de credite neperformante (NPL), la 5,7% de la 8,7% în 2016. Dacă ținem cont de acest lucru, creșterea creditării a fost de 5%. O creștere cu 5% a creditelor acordate în regiunile în care noi suntem prezenți este sănătoasă, nu este exagerată. De altfel, o creștere în jur de 5% a portofoliului de credite este obiectivul pentru acest an. Foarte important în obținerea rezultatelor a fost și faptul că am înregistrat o îmbunătățire cu 7,5% a veniturilor din comisioane, ceea ce arată capacitatea grupului de a oferi servicii apreciate de clienți. O altă componentă care a contribuit la evoluția pozitivă a fost reducerea costului riscului. Dacă ne uităm geografic, toate regiunile au avut contribuții consistente la profit, Europa de Est a evoluat excepțional de bine. Trebuie să țineți cont că în aceste țări dobânzile sunt mai ridicate comparativ cu țările din vest, unde dobânzile sunt negative. În Rusia, Belarus, Ucraina, performanțele au fost foarte bune. Toate subsidiarele noastre au contribuit la evoluția pozitivă, aceasta este forța RBI – avem un portofoliu diversificat. Totodată, ratingul nostru a fost upgradat. Astfel, putem spune că toată lumea – acționarii, piețele, agențiile de rating, clienții – apreciază dezvoltarea noastră.

De unde vor veni câștigurile în viitor?

Johann Strobl: Dacă ne uităm la evoluția țărilor unde avem subsidiare, în 2017 România s-a remarcat în privința creșterii PIB, dar și alte țări au înregistrat creșteri. Estimările pentru 2018 și 2019 arată o decelerare, dar creșterea economică rămâne totuși la un nivel ridicat. În ceea ce privește creșterea economică extraordinară din România, toată lumea se aștepta la o coborâre spre un nivel mai normal, dar o creștere a PIB între 3,5% și 4% este foarte bună și suntem optimiști. Ne așteptăm la o creștere în jur de 5% a creditelor acordate anul viitor. Ne așteptăm la creșteri puternice în România, Cehia, Slovacia și Bulgaria, dar și în alte țări, cu creșteri mai mici doar în Albania sau Belarus. Deci suntem optimiști în privința lui 2018. În unele țări, ca România, vedem o creștere a dobânzilor, ceea ce este încurajator pentru cei care au depozite, dar și pentru bănci. Ne așteptăm la creșteri ale dobânzilor și în Cehia. În zona euro însă va mai dura până vom vedea o creștere a dobânzilor, probabil la mijlocul lui 2019.

Cât de mulțumit sunteți de evoluția Raiffeisen Bank România?

Johann Strobl: Suntem foarte mulțumiți și nu doar datorită rezultatelor bune de anul trecut, ci și evoluției foarte bune pe termen lung. Bankingul nu este un business care se face pe termen scurt, ci pe termen foarte lung, trebuie să înțelegi dezvoltarea economiei, a societății, a creditării. Nu suntem mulțumiți doar de rezultatele de anul trecut din România, ci și din anii anteriori, inclusiv din perioada crizei, când banca a fost stabilă, s-a dezvoltat bine. Este unul dintre motivele pentru care Raiffeisen Bank România e între primele patru subsidiare cu cea mai mare creștere.

Steven van Groningen: De obicei, când jurnaliștii mă întreabă în ianuarie cum au fost rezultatele băncii, le spun că discutăm peste trei ani, când vom vedea și impactul. Rezultatele financiare sunt solide, ceea ce înseamnă că acționarii sunt mulțumiți, am acordat și multle credite, ceea ce are impact în economia reală. Anul trecut a fost unul bun, din toate punctele de vedere. Bineînțeles, am fost susținuți și de creșterea economică foarte ridicată.

„Este un moment în care tehnologia oferă soluții pentru clienți pe care în trecut nu le aveam și se deschid astfel multe oportunități. Și da, dacă există oportunități de consolidare în România, unde ar putea participa și Raiffeisen, ar fi binevenit acest lucru” – Johann Strobl, CEO al Raiffeisen Bank International.

Ce ne puteți spune despre raportul dintre costuri și venituri?

Steven van Groningen: Dacă te uiți la raportul dintre costuri și venituri (cost to income ratio) și nu ești atent la costul riscului, nu poți fi mulțumit de rezultate. Din punct de vedere istoric, nu am avut întotdeauna cele mai bune rezultate în ceea ce privește raportul cost–venit, dar am fost foarte buni în gestionarea riscurilor. În perioada crizei nu am avut nici măcar o lună cu pierderi, în contextul în care alte bănci din țară au înregistrat pierderi ani la rând. Bineînțeles, dacă vrei să fii competitiv pe termen lung trebuie să fii eficient, de aceea vrem să creștem cota de piață. Investițiile în tehnologie și marketing sunt semnificative și este o diferență între a avea 1 – 2 milioane sau 5 milioane de clienți activi. Este o oportunitate de a ne îmbunătăți raportul cost-venit și ne vom concentra pe asta în următorii ani. Poate “conservatori” nu este cuvântul potrivit, dar nu ne-am asumat riscuri, așa cum alte bănci au făcut în 2007-2008, în acordarea creditelor imobiliare spre exemplu. E important să înțelegi rolul băncii în economie și diferența dintre acordarea unui credit pentru cumpărarea unui apartament în care va locui o familie și un credit pentru cumpărarea a cinci apartamente care vor fi ulterior vândute. Din acest punct de vedere suntem văzuți ca o bancă responsabilă și am hotărât să folosim această imagine în campania de repoziționare a băncii, sub sloganul “Banking așa cum trebuie”.

Cum ați descrie contextul economic și politic în care activează băncile din România?

Steven van Groningen: Ne plângem mult, în general, dar dacă ne uităm la rezultatele de anul trecut vedem că sistemul bancar nu se poate plânge că nu face bani. Este ușor să te plângi în legătură cu mediul foarte dinamic, mai ales în contextul apariției unor inițiative legislative care fac referire la sistemul bancar. Dar trebuie să te adaptezi. Ceea ce cred că nu înțeleg politicienii este că aceste inițiative aduc costuri suplimentare care vor fi suportate de populație. Provocarea este ca organizația să se adapteze, să devină mai flexibilă, pentru că schimbările din zona legislativă nu vor înceta în următoarea perioadă. Trebuie să te adaptezi rapid, să schimbi sisteme, proceduri, produse și să fii și mai eficient. Problema în România este că e mult zgomot. Apar tot felul de idei nebunești – spre exemplu conversia creditelor în franci elvețieni la cursul istoric. Nu am crezut niciodată că acest lucru se va întâmpla, dar când politicienii fac declarații pe această temă, mulți oameni sunt îngrijorați. E important să faci diferența între zgomot și semnale. Indiferent că vorbim despre plafonarea dobânzilor și limitarea valorii recuperabile a creanțelor cesionate sau eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de credit, costul este sistemic, nu doar pentru banca noastră, ci pentru toate băncile, și costurile sistemice sunt suportate de populație.

Se aude acest “zgomot” de la Viena?

Johann Strobl: Cu cât distanța este mai mare, cu atât sunt mai multe filtre. Nu auzim toate zgomotele, dar urmărim cu atenție evoluțiile din zona politică. Urmărim mai ales acele “zgomote” care creează incertitudini. Cred că România este o țară cu un potențial enorm, în primul rând datorită românilor, care sunt talentați. Acest potențial ar fi și mai bine pus în valoare de investițiile străine, iar incertitudinile create de acest zgomot ar putea face ca unele investiții să fie amânate. Aici este impactul acestui zgomot care îngrijorează investitorii. Urmărim totodată deciziile Curții Constituționale. O conversie a creditelor în franci elvețieni, retroactivă, ar fi fost devastatoare, ar fi distrus încrederea în stabilitatea legislativă. De aceea este bine că aveți instituții puternice care sunt preocupate de dezvoltarea pe termen lung a țării. Pentru noi, ca bancă, cu cât mai puțin zgomot și incertitudini, cu atât mai bine.

„Suntem obișnuiți ca banca să ne păstreze banii și datele personale în siguranță, dar de ce să nu îmi țin la bancă și alte date sau informații? Deja putem păstra documente în casetele de valori, de ce să nu încredințez băncii și documente importante în format digital?” – Steven van Groningen, CEO al Raiffeisen Bank România.

Cum vedeți mediul concurențial din România?

Steven van Groningen: Suntem într‑o fază de consolidare, acesta este un semn bun. Când te uiți la alte țări, vezi de obicei trei-patru bănci mari de retail. Nu văd niciun motiv pentru care ar trebui să fie mai mult de trei-patru-cinci bănci mari în România și vedem că procesul de consolidare este în desfășurare. Ca bancă trebuie să decizi dacă vrei să fii o bancă mare, universală, sau una specializată. Evident, sunt mai multe bănci care vor să fie mari, universale, iar noi suntem printre acestea. Strategiile jucătorilor sunt diferite, dar toate investesc în digitalizare – unele însă investesc mai mult și urmăresc o dezvoltare mai accelerată, altele sunt mai conservatoare. Investițiile noastre în digitalizare sunt semnificative. Urmărim modul cum interacționează clienții cu banca prin intermediul smartphone-ului și lansăm produse bazate pe noile tehnologii, dar investim și în tehnologiile folosite în procesele interne din cadrul băncii, pentru o mai mare eficiență. Înainte de criză, o bancă era o bancă. Lucrurile s-au schimbat după criză, unele bănci nu mai sunt aici, iar altele nu mai sunt bănci, ci doar magazine care vând credite. Nu ar trebui să uităm rolul băncii, dacă nu înțelegi cum interacționezi cu clienții, cu societatea ești într-o situație periculoasă.

Johann Strobl: România se dezvoltă rapid, iar comportamentul clienților s-a schimbat, modul cum interacționează cu banca se schimbă, sunt interesați de canalele digitale. Numărul clienților care folosesc internet banking și mobile banking crește în fiecare an substanțial. Este un moment bun pentru investiții în acest domeniu. România, în general, investește foarte mult în abilitățile IT ale oamenilor și acesta este un lucru foarte bun. Este un moment în care tehnologia oferă soluții pentru clienți pe care în trecut nu le aveam și se deschid astfel multe oportunități. Și da, dacă există oportunități de consolidare în România, unde ar putea participa și Raiffeisen, ar fi binevenit acest lucru. La nivel de grup, lucrurile stau la fel – comportamentul clienților se schimbă și asta aduce noi oportunități pe care suntem pregătiți să le explorăm. Reglementările și contextul juridic diferă de la o piață la alta – de exemplu, în unele țări este permisă deschiderea unui cont de la distanță, online, în altele trebuie să mergi la bancă pentru o semnătură. Dar este din ce în ce mai confortabil pentru clienți și asta ne dorim. Bankingul este din ce în ce mai ușor, mai simplu. Eu asta îmi doresc de la o bancă. Vreau să îmi consum energia făcând alte lucruri, serviciile bancare trebuie să fie ușor de accesat și simple. Am totul pe telefonul mobil.

Ce obiective v-ați propus pentru acest an?

Steven van Groningen: Bankingul nu este dificil, clienții se așteaptă să le păstrezi banii în siguranță, dar și datele personale. Apoi, își doresc să facă ușor tranzacții – nu e suficient să ai banii în siguranță, dacă nu îi poți accesa cu ușurință. Când vine vorba de creditare, spre exemplu, cu cât accesezi mai rapid un credit, cu atât mai bine. Investim în zona de digitalizare și îmbunătățim oferta în această zonă. Totodată, consumatorii sunt din ce în ce mai atenți la cât de responsabilă este banca. Sunt situații în care clienții nu investesc decât dacă respectiva instituție are un anumit grad de transparență sau respectă egalitatea de gen. Transparența este din ce în ce mai importantă și acesta este un lucru bun. Ne concentrăm pe responsabilitate, pentru că nu este suficient să faci bani, ci și cum faci bani, și noi suntem transparenți. Vrem să arătăm că facem banking într-un mod corect, transparent și etic. În următorii ani, responsabilitatea va fi din ce în ce mai importantă și social media a vut un rol important în această situație. Vrem să fim cea mai responsabilă bancă din România și în același timp, bineînțeles, profitabilă și eficientă. Nu este ușor, deoarece oamenii doresc adesea cel mai ieftin produs, dar acest comportament se va schimba cu timpul.

Cum vă așteptați să evolueze piața bancară din România în următorii 3 – 5 ani?

Johann Strobl: Ne așteptăm la o consolidare a pieței, așa cum vedem și în alte țări. Vedem bănci care ies din piață și altele interesate să preia business-ul acestora. Este un proces natural în contextul schimbărilor tehnologice și a creșterii costurilor de reglementare, este nevoie de o scalare a business-ului – cu cât ai mai mulți clienți, cu atât ești mai eficient. În ceea ce privește schimbările tehnologice și faptul că jucătorii nonbancari vor oferi servicii financiare, nu cred – poate mă înșel, dar nu cred – că se va întâmpla acest lucru în România în următorii 3 ani. Schimbările vor fi aduse de marile companii din tehnologie, dar cred că vor începe în altă parte, nu în România.

Când vorbim despre evoluțiile tehnologice, care este cea mai mare provocare în banking? Vom vedea bănci autonome?

Johann Strobl: Transferul de bani în bănci, dacă nu sunt cash, se face electronic și este mai puțin riscant decât în domeniul mașinilor atonome. Decizia ține mai mult de populație – băncile sunt aici pentru a servi clienții și dacă acest lucru se va face la distanță sau cashless, depinde de ce își doresc consumatorii. Sunt clienți care vor să facă tranzacții noaptea târziu, spre exemplu, și ca bancă trebuie să oferi o gamă largă de servicii. Dar, ca și în alte industrii, cred că este o combinație de online și unități fizice. Unele produse te bucuri că le poți cumpăra online la orice oră, altele vrei să le analizezi mai cu atenție. Așa se întâmplă și în cazul băncilor – sunt tranzacții pe care oamenii preferă să le facă de la distanță, automat, pe mobil. Dar pentru companii, mobile bankingul este mai puțin important. Nevoile sunt diferite. Presupun că și creditele ipotecare ar putea fi luate online, dar mulți oameni vor consultanță atunci când își cumpără casa. În cazul investițiilor, dacă vrei să investești sume mici poate faci asta sigur, dar pentru un plan de pensie vrei să discuți cu un consultant. Sau poate le faci pe amândouă – poate primești consultanță robotizată și apoi te întâlnești și cu bancherul. Va fi o provocare și pentru bancher, în contextul în care clienții vor fi din ce în ce mai informați și mai educați datorită instrumentelor pe care noile tehnologii le pun la dispoziție.

Steven van Groningen: Vreau să vă dau o altă perspectivă asupra tehnologiei. Sunt fotograf și în trecut, luai un film, făceai 36 de fotografii, developai filmul și apoi vedeai ce ai făcut. Dar filmul era scump, așa că te gândeai înainte să faci fotografia. Acum poți face 8 cadre pe secundă și mergi acasă cu câteva mii de fotografii. Dar când faci mii de fotografii digitale apare o problemă – e greu să găsești o anume fotografie care îți plăcea și pe care ai făcut-o acum doi ani. Dacă facem o analogie, așa se întâmplă și în banking. Dacă faci două tranzacții pe lună e simplu, dar poți să faci 4-5 tranzacții pe zi și dacă ai sute de tranzacții pe lună, e greu să îți ții sub observație viața financiară. Oportunitatea băncilor este să ajute oamenii cu aceste informații despre cât cheltuiesc pe haine, cât pe călătorii sau pe mâncare și chirie. Suntem obișnuiți ca banca să ne păstreze banii și datele personale în siguranță, dar de ce să nu îmi țin la bancă și alte date sau informații? Deja putem păstra documente în casetele de valori, de ce să nu încredințez băncii și documente importante în format digital? Unde altundeva să le păstrăm, pe Facebook? Totul se schimbă și nu știm cum vor evolua lucrurile, dar trebuie să ne asigurăm că ne putem adapta.