Valentin Lazea, BNR: creşterea economică nu garantează reducerea deficitului

Reading Time: 4 minute

Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puţin decât creşterea economică şi dacă veniturile nu cresc mai repede decât creşterea economică, avertizează Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

„Există câţiva falşi prieteni care sunt mult vehiculaţi în presa românească – şi chiar de către unii specialişti – şi care spun că deficitul se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase. Am să mă refer la doi astfel de falşi prieteni: creşterea economică foarte mare şi atragerea de fonduri europene. Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi, să zicem o creştere de 10% pe an, să luăm un exemplu dus la limita absurdului – dacă cheltuielile bugetare cresc cu mai mult de 10% – nu vei avea o consolidare bugetară. Sau, dacă veniturile bugetare cresc mai puţin de 10%, deci mai slab decât creşterea economică – iarăşi nu vei avea consolidare bugetară. În sine, creşterea economică nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puţin decât creşterea economică şi dacă veniturile nu cresc mai repede decât creşterea economică”, a explicat Valentin Lazea.

În ceea ce privește fondurile europene, economistul-şef al BNR a arătat că deficitul bugetar s-ar reduce numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, „ceea ce este o situaţie absurdă.”

„Fondurile europene, da, sunt importante, numai că, din nou, ele apar şi pe partea de venituri ale bugetului şi pe partea de cheltuieli. Când ar putea fondurile europene să reducă deficitul bugetar? Numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, ceea ce este o situaţie absurdă. Altminteri, orice ban european încasat pe partea de venituri se şi cheltuie. Ce fac banii europeni? Ei înlocuiesc investiţiile pe care nu le mai putem face noi, cu fonduri interne, pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salarii şi cu pensii şi cu cheltuieli sociale. Deci, ne-am adus noi pe noi în situaţia de a nu mai avea resurse pentru investiţii şi de aceea suntem dependenţi, structural, în ceea ce priveşte investiţiile, de fonduri europene. Bugetul României, el însuşi, ar trebui să fie calibrat astfel încât să permită investiţii din venituri/resurse financiare proprii – şi nu să stăm la mâna banilor europeni care sunt buni, utili, dar care apar şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri. Mediul fonic este poluat de cei care propun astfel de soluţii uşoare”, a mai spus Valentin Lazea.

Economistul spune că va crește foarte mult şomajul în mediul privat ca urmare a pandemiei. „Îşi va permite statul să concedieze bugetari şi să adauge şomeri din sectorul de stat la şomajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de întrebare dacă îşi va permite acest lucru. Asta nu înseamnă că statul este legat de mâini şi de picioare. Se pot imagina soluţii pentru bugetari – pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat”, a spus Lazea. Soluția ar putea fi, spre exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului acestora.

„O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina. Una peste alta, din reduceri de cheltuieli eu nu văd cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Şi aici mi se spune colectare mai bună. Foarte bine, colectare mai bună. Mi se spune colectare mai bună de peste 20 de ani. Asta înseamnă că, din ziua zero după câştigarea alegerilor, Guvernul trebuie să lanseze licitaţii pentru dotarea informatică a ANAF, pentru case de marcat electronice”, a subliniat Lazea.

Economistul a subliniat că sunt atâtea portiţe fiscale, atâtea exceptări, atâtea facilităţi care s-au dat la neplata impozitelor pentru atât de multe categorii încât ‘din cota unică nu a mai rămas nimic”.

„Din cota unică nu a mai rămas nimic. Să se revină măcar la principiile cotei unice pentru că nu este normal ca o parte mică din firme să plătească 16% impozit pe profit, iar imensa majoritate să plătească 1% din cifra de afaceri. Nu este corect ca TVA-ul să nu fie 19%, să fie 19%, 9% sau 5% sau zero, dividendele să fie impozitate cu 5% – şi nu ca şi celelalte câştiguri de capital cu 16% etc., iar anumite categorii – constructori, informaticieni – să nu plătească anumite impozite. Măcar cei care au susţinut cota unică ar trebui să aibă un punct de vedere”, a susţinut el.

Potrivit lui Lazea, de la un deficit de peste 9% anul acesta pe politici nemodificate anul viitor se va ajunge la un deficit probabil de peste 8%, ceea ce probabil ne-ar singulariza în sens negativ. „Cehia îşi propune pentru anul viitor un deficit bugetar de – 4,9% pe care ei îl consideră foarte relaxat, Bulgaria îşi propune anul viitor un deficit de – 2,9%. Deci, în contextul acesta, să apari cu un deficit de peste 8%, chiar dacă Comisia poate nu te va penaliza şi va mai închide ochii un an, pieţele în schimb au toate şansele să te penalizeze. Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%, aşa cum a promis de fapt ministrul Finanţelor Publice, fără a spune concret prin ce măsuri, dar în alte intervenţii a spus că va face numai prin colectarea mai bună a veniturilor această reducere de deficit”, a mai spus Lazea.