UniCredit: Cheltuielile sociale reduc creșterea economică

UniCredit: Cheltuielile sociale reduc creșterea economică

Reading Time: 5 minute

Creșterea economică bazată pe consum atât cel privat, cât şi cel public ar putea genera o creştere a dezechilibrelor macroeconomice, arată economiștii UniCredit, care avertizează că avansul cheltuielilor sociale va reduce potenţialul de creştere a economiei.

“Anticipăm o temperare a creşterii economice sub 4% anul acesta, atât timp cât deficitul bugetar rămâne sub 3% din PIB. Guvernul va mări chetuielile cu salariile, pensiile şi pe cele de asigurări sociale, în timp ce autorităţile locale vor primi mai multe fonduri decât în anii anteriori. O relaxare legislativă va permite administraţiilor locale să cheltuie fonduri peste nivelul bugetat, făcând astfel posibilă o întoarcere la indisciplina fiscală care a cauzat deficitele structurale foarte mari în trecut”, se arată în raportul trimestrial al UniCredit Bank.

Economiștii UniCredit avertizează că prognozele macroeconomice care stau la baza bugetului şi cele referitoare la veniturile bugetare sunt prea optimiste, generând o creştere a riscurilor fiscale.

Comisia Europeană (CE) a avertizat deja guvernul că deficitul bugetar ar putea atinge 3,6% din PIB anul acesta. CE a solicitat guvernului să prezinte înainte de mijlocul lunii aprilie măsurile pe care le va lua pentru a reduce deficitul bugetar, pentru a evita intoarcerea la procedura de deficit excesiv. Economiștii UniCredit sunt de părere că o întoarcere la procedura de deficit excesiv este prematură. “În primul rând, guvernul ar putea menţine deficitul sub nivelul de 3% din PIB anul acesta prin reducere investiţiilor publice. Dată fiind absorbţia foarte lentă a fondurilor UE, investiţiile statului vor scădea probabil, afectând negativ creşterea economică în a doua jumătate a anului 2017 şi în anii următori. În consecinţă, suntem de părere că principalul risc al cheltuielilor fiscale este o creştere economică mai lentă, mai degrabă decât o creştere abruptă a deficitelor bugetare. În al doilea rând, datoria publică a României se situează sub nivelul de 40% din PIB (pe baza metodologiei europene ESA), iar o creştere semnificativă a acesteia este puţin probabilă”, se arată în raportul UniCredit.

Impozite suplimentare

În cazul în care creşterea economică va încetini în anul 2018, guvernul poate lua în calcul o creştere a deficitului bugetar. Din punct de vedere al veniturilor bugetare, o îmbunătăţire a gradului de colectare a taxelor este puţin probabilă înainte de conectarea caselor de marcat ale magazinelor la autoritatea fiscală. Termenul de implementare a fost amânat până în 2018. În cazul în care încasările bugetare vor fi sub aşteptări, guvernul ar putea introduce impozite suplimentare şi chiar înlocui cota unică de impozitare cu una progresivă care să includă niveluri mai mari de taxe, arată economiștii UniCredit

Salariile vor continua să crească în cel mai alert ritm din Europa centrală, stimulate de majorări succesive ale salariului minim pe economie. Dat fiind faptul că productivitatea nu poate ţine pasul, costurile unitare cu forţa de muncă au cauzat deja primele victime printre producătorii cu valoare adăugată mică. Mediul fiscal incert reprezintă un alt factor care împreună cu competitivitatea redusă, va contribui la scăderea investiţiilor private, în pofida creşterii robuste a cererii interne. “O nouă lege a salarizării unitare promite majorări salariale fără bază economică şi va mări cheltuielile cu salariile din sectorul public la niveluri nemaiîntâlnite de la criza financiară”, se arată în raport.

Într-un interviu acordat revistei Biz, la sfârșitul anului trecut, Dan Bucşa, macroeconomist în cadrul UniCredit Bank Londra caracteriza creșterile salariale ca fiind „un atentat al politicienilor la stabilitatea economiei”. „Am mai avut un astfel de episod în 2008 și cred că nu i s-a explicat populației suficient de bine că acele reduceri de salarii din 2010 și toată austeritatea care a urmat au fost cauzate de acele măriri de salarii care nu au avut niciun fel de substanță. Riscăm să fim într-un caz similar”, declara Dan Bucșa.

Companile locale nu beneficiză pe deplin de creşterea cererii interne. În schimb, importurile vor continua să crească într-un ritm mai alert decât exporturile. Ca urmare, deficitul balanței comerciale cu bunuri se va majora, neputând fi acoperit de creşterea exporturilor de servicii. Acestea din urmă ar putea fi limitate de competiţia pentru personalul calificat din IT, domeniu în care salariile se apropie de nivelurile din vestul Europei. Repatrierile semnificative de profit ale companiilor multinaţionale ar putea accelera creşterea deficitului contului curent. Acesta din urmă a fost acoperit cu uşurinţă de fondurile UE şi de investiţiile străine directe (ISD) până în 2016, însă fluxurile mai mici de capital stabil ar putea mări vulnerabilitatea leului la fluxurile de capital speculativ, se arată în raport.

Inflație în creștere

BNR a admis că leul este prea puternic, situaţie pe care am semnalat-o de peste un an. Ca rezultat, cursul EUR-RON s-a mutat în jumătatea de jos a intervalului de variaţie 4,50-4,60. Anticipăm o creştere graduală a cursului de schimb, din cauza creşterii rapide a costurilor cu forţa de muncă. Aceasta duce la supraevaluarea leului care ar putea să se accentueze chiar şi în cazul în care cursul EUR-RON va fi mai ridicat în comparaţie cu nivelurile anului anterior, arată economiștii UniCredit.

În raportul asupra inflaţiei publicat în februarie, prognoza de inflaţie pentru 2018 a fost mărită spre limita superioară a intervalului ţintit de 1.5-3.5%. BNR anticipează un exces de cerere de peste 3% la finalul anului 2018, dublul estimării noastre. “Această evaluare în creştere a presiunilor inflaţioniste ar putea face posibile două majorări ale dobânzii la facilitatea de depozit, care în prezent se situează la 0,25%. Majorarea dobânzii de politică monetară ar putea fi amânată până în anul 2018. Suntem de părere că o majorare a dobânzilor nu este necesară, din trei motive principale”, spun economiștii UniCredit.

În primul rând, dobânzile interbancare şi cele pentru swapuri cresc deja, pe măsură ce surplusul de lichiditate al pieţei interbancare scade. Surplusul s-a redus mai puţin decât anticipam în luna februarie, probabil din cauza conformării fiscale reduse. În cazul în care gradul de colectare se va îmbunătăţi, dobânda ROBOR la o lună ar putea creşte spre nivelul de 0,75% fără ca BNR să fie nevoită să mărească dobânda la facilitatea de depozit.

În al doilea rând, presiunile inflaţioniste rămân limitate. În timp ce preţurile volatile măresc inflaţia, inflaţia care exclude preţurile energiei, alimentelor neprocesate şi efectele taxelor este în scădere de mai bine de un an şi în momentul de faţă se situează sub 1%, conform datelor Eurostat. Acest lucru nu înseamnă că o creştere abruptă a inflaţiei de bază poate fi exclusă în 2018, însă suntem de părere că deficitul de cont curent în creştere ar putea menţine inflaţia la niveluri reduse pe fondul presiunilor limitate asupra preţurilor din Zona Euro. Riscurile ca inflaţia să se situeze peste nivelurile anticipate sunt legate de o potenţială recoltă slabă, preţurile petrolului în creştere şi/sau un leu mai slab.

În al treilea rând, conversia naturală a creditelor din valută în lei trebuie să continue după ce Curtea Constituţională a decis că o conversie forţată la cursul de schimb istoric este neconstituţională. Conversia graduală a creditelor în valută ar trebui să schimbe prioritatea băncii centrale de la un curs de schimb stabil la dobânzi reduse și stabile. Dacă stocul creditelor în valută va rămâne mare, în special cel al gospodăriilor populaţiei, deprecierea leului ar putea avea un efect negativ asupra avuţiei acestora, fapt care ar putea limita consumul clasei de mijloc, se arată în raportul UniCredit.