Unfollow Self:Hate sau despre iubirea de sine

Unfollow Self:Hate sau despre iubirea de sine

Pornind de la un insight puternic, și anume faptul că lipsa iubirii de sine poate avea efecte nocive și asupra stării financiare, ING Bank România a lansat Unfollow Self:Hate, campanie care încurajează iubirea de sine în rândul tinerilor români prin conștientizarea impactului alegerilor pe care aceștia le fac, inclusiv asupra sănătății lor financiare.

Mai mult decât atât, campania oferă de soluții personalizate pentru crearea de noi obiceiuri bune, arată Silvia Mihăilescu, Director de Marketing și Comunicare la ING Bank România.

Efectele lipsei de iubire de sine sunt din ce în ce mai vizibile, mai ales în rândul tinerilor, însă subiectul nu este discutat deschis în spațiul public. Cu atât mai puțin de către o bancă. De ce Unfollow Self:Hate? Ce și-a propus ING Bank România prin această campanie?

Povestea #UnfollowSelfHate a început cu #UnfollowHate în 2021, cu o campanie în care ne-am dorit să atragem atenția asupra efectelor cyberbullying-ului, mai ales în rândul tinerilor de 18-24 ani. Mai precis, ne-am concentrat asupra faptului că atunci când dăm atenție comentariilor răutăcioase sau atunci când încurajăm cyberbullying-ul, putem ajunge să credem acele comentarii, să ne schimbe, să renunțăm la lucrurile bune și frumoase pe care le facem. În campania de atunci l-am folosit pe Van Gogh ca exemplu – un Van Gogh care dacă ar fi trăit în vremurile noastre, probabil ar fi renunțat la pictat în urma părerilor și comentariilor primite, un Van Gogh a cărui arta nu ar mai fi existat și nu ar mai fi bucurat pe nimeni. Ne-au ajutat să spunem povestea și artiști precum Rengle sau Killa Fonic, iar numeroasele conversații născute pe tema campaniei ne-au bucurat nespus.

Pe mai departe, am mizat pe un insight puternic, relaționat cu cele povestite în #UnfollowHate: lipsa iubirii de sine poate avea efecte nocive și asupra stării financiare. Ni s-a părut firesc și responsabil pentru noi ca bancă să explorăm direcția aceasta și să vedem în ce măsură putem ajuta. Mai ales pentru că Gen Z este o generație expusă în mod constant la reprezentări online retușate și nerealiste, care (re)simte presiunea de a-și trăi viața de zi cu zi așa cum se vede pe internet. Pentru ei, comparația între realitățile pe care le trăiesc și ceea ce văd în online duce la sentimente de inadecvare și nesiguranță – iar acestea, de multe ori, rezultă în mecanisme de adaptare dăunătoare.

De aici a plecat #UnfollowSelfHate, o campanie prin care ne dorim să încurajăm iubirea de sine în rândul tinerilor români prin conștientizarea impactului alegerilor pe care aceștia le fac, inclusiv asupra sănătății lor financiare și, mai mult decât atât, prin oferirea de soluții personalizate pentru crearea de noi obiceiuri bune.

Ce ați descoperit în momentul în care ați analizat comportamentul tinerilor în raport cu lipsa de încredere în ei și cum îi afectează acest lucru din punct de vedere financiar?

Spuneam mai sus de insight-ul de la care am plecat. Împreună cu Mercury Research, am făcut un studiu și am validat ulterior că 2 din 3 tineri români cu vârste între 18 și 24 de ani au o stimă de sine scăzută, iar acest lucru îi costă aproximativ 6.600 de lei pe an. Aceștia cheltuie, în medie, mai mult de un salariu mediu net pe comportamente dăunătoare prin care fac față sentimentelor negative față de propria persoană.

Cele mai păguboase obiceiuri sunt cele asociate cu recompensele imediate și cu obținerea unei senzații de bucurie sau plăcere, cum sunt excesele alimentare și cumpărăturile compulsive. Astfel, consumul de mâncare nesănătoasă ajunge să-i coste dublu pe tinerii care nu se apreciază suficient. În ceea ce privește shopping-ul, aceștia își cumpără de două ori mai multe obiecte prin care își pot afirma statutul, precum haine, încălțăminte sau gadgeturi, și cheltuiesc cu 30% mai mult pentru acestea față de cei ce stau mai bine la capitolul stimă de sine.

Anxietatea socială, teama de a fi respinși sau judecați, comparațiile cu cei din jur și stima de sine scăzută sunt cele mai întâlnite fațete ale lipsei de iubire de sine și, implicit, cele mai frecvente motive ce activează comportamentele dăunătoare la adresa propriei persoane: auto-învinovățirea, autoizolarea/izolarea auto-impusă, shopping-ul impulsiv, consumul de prea multă mâncare și ieșitul excesiv în oraș.

Cum funcționează, de fapt, Calculator de SelfHate? Ce vom descoperi dacă îl folosim?

În cadrul campaniei, noi am dezvoltat un calculator interactiv, cu ajutorul căruia oricine poate afla care este costul comportamentelor dăunătoare compensatorii pentru lipsa iubirii de sine. Practic, în funcție de răspunsurile legate de moduri în care reacționezi în urma unor situații neplăcute și/sau te adaptezi, calculatorul estimează o sumă pe care ai pierdut-o în ultimul an.

Algoritmul din spate urmărește 7 mecanisme de adaptare – mâncatul excesiv, ieșitul în oraș, cheltuielile pe haine, gadgets, cosmetice, accesorii, mersul la saloanele de înfrumusețare. Aceste mecanisme nu au fost alese aleatoriu, ci în urma cercetării de care am amintit, fiind menționate cel mai des ca mecanisme de răspuns la lipsa încrederii în sine. Vă sfătuiesc să încercați calculatorul interactiv – câteodată nici nu realizăm câți bani am putea economisi dacă am avea mai mult control asupra a ceea și cum (ne) simțim.

Care sunt soluțiile propuse de ING Bank România în cadrul acestei campanii? Cum putem schimba impactul pe care alegerile tinerilor îl are asupra sănătății, stării psihice, dar și situației lor financiare?

Pe lângă conștientizare, care reprezintă primul pas pentru schimbarea obiceiurilor negative, tinerii pot opta pentru o serie de soluții gândite special de ING Bank pentru nevoile imediate ale acestora, dar și pe termen lung: sfaturi financiare, coaching financiar gratuit prin programul Banometru și chiar sprijin emoțional prin accesul la psihoterapeuți ai Rețelei de Sănătate Regina Maria. Pentru îmbunătățirea sănătății emoționale, aceștia au la dispoziție o linie telefonică dedicată – 03715 09973, toate apelurile sunt confidențiale, gratuite și pot dura până la 20 de minute, iar un psihoterapeut Regina Maria le răspunde și îi poate ajuta în mod direct. În plus, tinerii beneficiază și de reduceri la ședințe de terapie individuale sau de grup.

Ni se pare un gest curajos ca o bancă să deschidă atât de onest un subiect ca acesta. Care a fost cea mai grea parte din campanie? Dar cea mai plină de împlinire parte pentru tine și echipa pe care o coordonezi?

Au fost mai multe părți dificile, deși pare o campanie foarte firească, care te face instant să te-ntrebi: „cum de nu m-am gândit la asta până acum?”. Un pas pe care l-am evaluat foarte atent a constat în execuția foarte realistă, care însă să ne țină departe de ideea de judecată. Firește, nu ne doream în nicio clipă ca noi, banca, sau partenerii campaniei să arătăm cu degetul, ci, din contra, scopul comun a fost și rămâne ideea de a ajuta.

Nu a fost simplu nici să gândim soluții care să rezoneze cu tinerii și să găsim formele potrivite care să ajungă la ei. Și, nu în ultimul rând, a fost o campanie curajoasă. Chiar și pentru noi, ca bancă ce este un pionier când vine vorba de servicii financiare, tehnologie sau comunicare, nu a fost simplu să convingem că trebuie să ne asumăm și să facilităm această conversație.

Și de aici și împlinirea: imediat ce am reușit să convingem și să lansăm campania, feedbackul pozitiv nu a mai încetat. De la prieteni, followerși, vecini, colegi. Extrem de mulți oameni ne-au spus că era mare nevoie de această campanie. În fond, oamenii asta își doresc de la brandurile alese: să discute onest despre universurile în care ei trăiesc, să utilizeze limba pe care ei o vorbesc și să simtă măcar din când în când un sprijin în luptele sau zbaterile pe care le duc în viață.

Mai sunt câteva zile din campanie. Ce impresii ați primit până acum?

Clienții ING s-au simțit mândri de curaj și asumare. Pe scurt, impresia generală: este o campanie de care era mare nevoie în societate. Ceea ce mă bucură și mai tare este că #UnfollowSelfHate a adus la un loc conversații și idei ce merită explorate în continuare. Atât în zona sănătății mentale, cât și în alte arii care ne ajută să avem o mai bună calitate a vieții.

Poți împărtăși cu noi feedback-ul care ți-a rămas cel mai puternic în minte de când a început Unfollow Self:Hate?

Nu aș vrea să dau nume, fiind un subiect sensibil, însă m-am bucurat extrem de mult când am primit feedback de la mai mulți terapeuți care au lăudat inițiativa și au menționat cât de necesară era această conversație. A contat foarte mult pentru noi să știm că oameni care lucrează direct cu tinerii au văzut în campanie un instrument cu adevărat util pentru această generație. Este un tip de validare care aduce mulțumirea deplină.