Unde vom lucra peste 10 ani?
Reading Time: 5 minuteAutomatizarea, RPA, robotizarea, machine learning sau artificial intelligence deja creează locuri noi de muncă de mult timp și vor continua să facă asta. În același timp, calculele despre forța de muncă a viitorului au fost date peste cap serios anul acesta. Chiar dacă din februarie criza sanitară a accelerat lumea tehnologiei, cred că e important să nu privim lucrurile în izolare.
de Ciprian Stănescu și Oana Țoiu
Este adevărat că există mai multe oportunități și nevoi la care AI sau automatizarea pot să răspundă, dar să nu uităm contextul economic și de încredere în care am intrat – de la creșterea masivă a șomajului, falimentul a sute de mii de companii, neîncrederea din piețe, relocarea producției până la impactul alegerilor din SUA și incertitudinea primului vaccin aprobat. Totul este interconectat – exemplul pe care îl dau des anul acesta e despre sute de mii de femei din Bangladesh care nu mai au aproape nicio șansă pentru un viitor decent prea curând. Bangladesh e al doilea producător de textile din lume, 80% din exportul acestei țări e legat de această industrie care în ultimele luni a disponibilizat sau afectat grav peste două milioane de persoane, în special femei.
Să ne întoarcem însă la AI și automatizare. La finalul lui 2019, doar 17% din cele mai puternice 30 de companii globale foloseau AI pentru diferite procese de business, undeva la 30% din activitatea lor curentă. Accelerat și de pandemie, acest procent va urca cel puțin la 50% din companii în următorii doi ani, conform unui studiu recent al KPMG despre integrarea AI în business. Mai mult de jumătate din liderii de business intervievați într-un raport al PwC din 2018 recunosc că AI a crescut productivitatea în businessurile lor, în timp ce în anumite sectoare de business, ca sales, AI a reușit să scadă costurile cu până la 60%, estimează “Harvard Business Review”. Un raport recent care a analizat peste 50 de milioane de anunțuri de joburi estimează că în 2018 Inteligența Artificială a creat de trei ori mai multe joburi decât a eliminat, iar cererea de experți în AI a crescut cu aproape 380% între 2016 și 2018. Și va crește în cifre amețitor de mari și în continuare.
Ce impact are automatizarea? În primul rând, automatizarea înseamnă multe lucruri: de la automatizarea deciziei, automatizarea de producție industrială, de marketing, de proces sau de design, ca să punem doar câteva pe masă. Impactul acestui val de tehnologie (la care putem adăuga AI și MR/XR, printare 3/4D, biotehnologie sau edge computing) asupra modului cum muncim va fi incredibil în următorii ani: ce se schimba în decenii se va schimba acum în câțiva ani – simbioza om-mașină e deja aici, dar în următorii 10 ani va crește enorm – îndrăznesc să cred în proporții egale de valoare între om și mașină. Un survey al PwC de anul trecut cu peste 22.000 de respondenți arată însă că 53% dintre angajați consideră că în următorii 10 ani joburile lor sunt în pericol din cauza automatizării. Automatizarea va transforma și economia globală – dacă până acum lanțurile de aprovizionare și producție erau legate de țări cu economii reduse și forță de muncă ieftină, în următorii ani producția din ce în ce mai automatizată și relocarea în țările dezvoltate vor schimba dinamici globale, inclusiv geopolitice. Economiile bazate pe automatizare, robotizare și digitalizare vor câștiga iar în fața economiilor pur industriale și nedigitalizate. Cum e, într-o mare măsură, și România.
Va ține pasul sistemul educațional din România?
Una din marile probleme ale sistemului educațional e că, deși unele companii încearcă să pregătească viitoarea forță de muncă, nu e suficient dacă nu există o investiție strategică din partea statului. Statul însă nu există. Sau, mai bine zis, nu există așa cum am vrea noi. În ultimii 30 de ani am avut peste 25 de miniștri ai educației. Poate avem mai mult noroc de un ”stat” mai modern de la anul, dar problemele structurale vor rămâne în lipsa unor măsuri strategice și curajoase. Până când nu rezolvăm chestiuni sistemice nu cred că are sens să fim prea încrezători: de la subfinanțare cronică, abandon, la programa încă învechită și până la pregătirea și numărul adecvat de cadre didactice și analfabetism funcțional sau digital. La acest tandem stat – companii trebuie să adăugăm vocea profesorilor și a elevilor care să co-creeze o schimbare completă de paradigmă.
Ca să avem o forță de muncă pregătită pentru viitor ar trebui să înțelegem mai bine cam cum ar putea arăta acest viitor, care sunt nevoile pieței și cum arată viitorii consumatori pentru care pregătim tinerii ce intră acum în școală. E mare nevoie de transformarea rolului de educator într-unul respectat și dezirabil, de reskilling al corpului profesoral, de o decizie curajoasă în transformarea programei într‑una mai practică, modulară și flexibilă sau de introducerea de activități practice în școli ce leagă mai bine elevii de comunitățile din care fac parte – de la cetățeni, companii până la sistemul public. Am avut ocazia să discut cu mii de profesori în ultimele luni, în ateliere SuperTeach de exemplu, și aproape toți, de la sat sau de la orașe mari, sunt preocupați de viitor. Vor să înțeleagă cum să fie mai aproape de elevi, să înțeleagă tehnologia și cum pot să își transmită mesajul mai departe.
De ce skill-uri vom avea nevoie ca să “supraviețuim” pe piața muncii în 2030
2030 e la fel de apropiat de noi ca anii 2010. Pentru tinerii care sunt acum în clasele primare/gimnaziale, 2030 e anul în care intră “în câmpul muncii”. E mai aproape decât realizăm și șansa angajaților de acum și de atunci cred că vine din înțelegerea mult mai bună a prezentului și viitorului și din întrebări dese de genul: care sunt industriile care cresc, în ce skill-uri să îmi investesc timpul sau ce îmi oferă satisfacție profesionala de fapt? E important ca skill-urile viitorului să fie practicate în prezent – multe din ele nu se obțin după un curs și necesită ani și ani de lucru cu sine. Noi folosim în Future Lab sau Future Makers un framework de 16 skill-uri pentru viitor care credem că reflectă cel mai bine care sunt acele aptitudini pe care e important să le dezvoltăm. Cât mai rapid.
10 din cele mai relevante joburi și în 2030
○ Analist securitate cibernetică
○ Blockchain developer
○ Developer VR, AR, MR
○ Educator online
○ Personal medical
○ Manager de servicii de sănătate la distanță
○ Manager new media
○ Specialist în AI & RPA
○ Specialist în agricultură
○ Specialist în energie verde și deșeuri
Ciprian Stănescu coordonează Social Innovation Solutions (SIS), organizatoare a Future Makers și a conferințelor Future Summit, Future Youth Summit și Future Talks.
Oana Țoiu, cofondatoare a SIS, lucrează în politici publice de muncă și incluziune socială și a fost speaker la Davos și Harvard în paneluri despre soluțiile antreprenoriatului social și viitorul Europei.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz