Un plan Marshall pentru Europa? Acord pentru „500 miliarde de euro disponibili imediat”

Un plan Marshall pentru Europa? Acord pentru „500 miliarde de euro disponibili imediat”

Reading Time: 3 minute

Miniştrii de finanţe din zona euro au ajuns la un acord privind un plan de susţinere de 500 de miliarde de euro.

Franţa, Germania, Italia, Olanda şi Spania au ajuns joi noaptea la un acord asupra unui plan de sprijinire de 500 de miliarde de euro propus pentru a face faţă consecinţelor economice ale crizei coronaviruslui. Cele cinci ţări au ajuns la o înţelege în special asupra condiţiilor de acces la liniile de credit ale Mecanismului de Stabilitate European (MSE), Olanda renunţând aparent la impunerea unor criterii economice specifice, arată Agerpres.

Ministrul francez de finanţe, Bruno Le Maire, a salutat un „acord excelent” incluzând „500 de miliarde de euro disponibili imediat” şi „un viitor fond de relansare”.

Miza discuţilor îndelungate a fost pachetul de aproximativ 500 miliarde de euro compus din împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate (MES), un fond de garanţii pentru companii de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi sprijin pentru schemele naţionale de şomaj parţial.

UE trebuie să reacționeze cu solidaritate

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, criticase dur “iresponsabilitatea” unor țări membre ale Uniunii Europene, referindu-se la Olanda, pentru că blochează elaborarea unui răspuns european comun în fața provocărilor economice generate de noul coronavirus.

Fost șef al Eurogrupului în perioada crizei financiare din 2018, Juncker a avertizat că vede “un risc ca țările din sud să se abată de la proiectul european dacă Uniunea nu știe să reacționeze cu solidaritate”.

Juncker a susținut crearea unei capacități europene de împrumuturi, în contextul neînțelegerilor dintre statele membre privind emitarea de obligațiuni de tip “coronabonds”.

Miniştrii europeni de Finanţe au încercat să ajungă marți la un punct de vedere comun cu privire la un set de măsuri fiscale necesare pentru a combate pandemia de coronavirus.

„După 16 ore de discuţii, ne-am apropiat de un acord, dar nu am ajuns încă acolo. Am decis să suspend întâlnirea Eurogrupului care va continua joi”, scria preşedintele Eurogrupului, Mario Centeno pe contul său de Twitter.

Ștergerea datoriilor după criză, de neconceput

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a respins posibilitatea unei ştergeri generalizate a datoriilor contractate de statele din zona euro în perioada crizei coronavirusului.

„Acest lucru mi se pare complet de neconceput. Nu este momentul oportun să punem o astfel de întrebare. Acum ne concentrăm pe menţinerea în funcţiune a economiei”, a declarat Lagarde într-un interviu acordat postului de radio France Inter, citată de Agerpres.

Preşedintele BCE a subliniat că va fi nevoie de mai mult timp pentru ca statele din zona euro să iasă din îndatorare. „Dacă, imediat ce criza va trece şi creşterea va reveni, ne vom apuca să înăsprim politicile bugetare şi să frânăm creşterea, vom recădea într-o capcană care trebuie evitată. În consecinţă, va trebui, progresiv, să procedăm la o rambursare a datoriilor şi să ne repunem pe o traiectorie mai stabilă şi mai propice pentru echilibrul finanţelor publice, dar nu trebuie să o facem într-o manieră brutală”, a spus Christine Lagarde.

15 zile de carantină taie 1,5 pp din creșterea PIB

Guvernatorul Băncii centrale a Franţei, François Villeroy de Galhau, membru în Consiliul guvernatorilor BCE, a subliniat că este prea devreme să avanseze o cifră globală cu privire la costul bugetar al măsurilor adoptate pentru a proteja companiile şi salariaţii. „În funcţie de durată, nota de plată economică şi bugetară va fi mai mare sau mai mică”, a spus François Villeroy de Galhau. „15 zile de carantină costă 1,5 puncte din creşterea PIB-ului anual iar în ceea ce priveşte deficitul, costul acestor măsuri destinate să protejeze companiile şi cetăţenii este de peste un punct din PIB suplimentar, adică 20 de miliarde de euro pentru fiecare 15 zile de carantină”, a precizat guvernatorul Băncii Franţei.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene (CE), declara săptămâna trecută că banii din bugetul UE trebuie investiți într-un mod inteligent și durabil.

“Trebuie să investim strategic în viitorul nostru, de exemplu în cercetare inovatoare, pentru infrastructura digitală, pentru energie curată, pentru o economie circulară inteligentă, pentru sistemele de transport ale viitorului. Un plan Marshall de această natură va ajuta la construirea unei Europe mai moderne, durabile și mai rezistente”, arată Ursula von der Leyen, într-un articol publicat pe site-ul CE.