Un inhibitor pentru angajatii din farma

Reading Time: 3 minute

Angajatii grupurilor farmaceutice au simtit pe propria piele declinul economic, chiar daca nu in aceeasi masura ca forta de munca din alte sectoare ale pietei. Iar deciziile guvernamentale referitoare la preturile medicamentelor ii afecteaza in mod direct pe salariatii companiilor din domeniu. Incercarea de revigorare a bugetului alocat Ministerului Sanatatii se face prin sistemul “clawback”, prin care companiile farmaceutice ale caror medicamente sunt decontate de catre sistemul de sanatate din România trebuie sa restituie intre 5 si 11% din veniturile inregistrate prin decontarea produselor lor in beneficiul sistemului de sanatate. “Conform proiectului, mecanismul cost – volum clawback este conceput ca o contributie a producatorilor de medicamente in functie de volumul medicamentelor distribuite pe piata farmaceutica româneasca”, precizeaza reprezentantii Ministerului Sanatatii. Platile prin mecanismul cost volum clawback se vor efectua in functie de volumul vanzarilor. Masura va fi aplicata tuturor producatorilor sau detina torilor de autorizatii de punere pe piata a medicamentelor, pentru veniturile “Pentru a contracara scaderea de profit determinata de plata acestei taxe, angajatii trebuie sa depuna eforturi suplimentare pentru a produce venituri mai mari cu aceleasi costuri, deci cu aceleasi resurse sau daca se poate, chiar cu resurse mai mici”, continua acestia. Sistemul clawback era cunoscut de catre companii in momentul stabilirii obiectivelor pentru 2010 si a fost luat in considerare la calculul bugetului, dar a avut un efect puternic si in stabilirea volumului de vânzari, care a fost crescut exponential. De asemenea, el a in fluentat si calculul numarului de angajati, deoarece fiecare salariat insemna in acelasi timp un venit potential, dar si un cost anual. Astfel, pentru contracararea efectelor sistemului, s-a avut in vedere cresterea volumului de vânzari la maximum in zona de medicamentelor cu prescriptie, dublata de cresterea si mai accentuata a volumului de vânzari in zona medicamentelor eliberate fara prescriptie (OTC) care nu sunt atât de strict reglementate din punctul de vedere al preturilor si nu li se aplica taxa de clawback. De asemenea, companiile lupta pentru mentinerea la minim a costurilor, inclusiv a celor cu personalul, care a fost redus. “Desigur, nu s-au eliminat complet maririle salariale, dar partea variabila, ceea ce tine de obtinerea rezultatelor de business, este din ce in ce mai greu de atins”, completeaza specialistii in pharma ai HRClub. Chiar daca organizatiile au mentinut cheltuielile destinate dezvoltarii personalului, companiile farmaceutice vor opta doar pentru programele de pregatire strict necesare, ce tin de necesitati si utilitate stricta cu aplicare practica imediata. “Ca viitoare masuri, companiile vor decide ce medicamente sa retraga de pe piata, pentru ca nu isi permit subventionarea statului pentru produse neprofitabile si vor fi nevoite sa reduca din investitii, pe masura ce veniturile intârzie sa apara si, aceasta masura va viza si investitia in oameni”, spune presedintele LaborMed Group. “Salariile se vor reduce si oamenii vor ramâne fara locuri de munca”, mai adauga Stephen Stead. In contextul general – care include si aceasta ma sura deloc incurajatoare pentru dezvoltarea companiilor, ci dimpotriva, care ajuta la ingradirea posibilitatii de a face profit in tara – politicile salariale sunt din ce in ce mai restrictive si cresterile salariale sunt limitate. In plus, aceasta noua taxa ar putea implica mai multa birocratie, atât ca modalitate de calcul, cât si ca raportare, dar si din punctul de vedere al planificarii operatiunilor, mai ales in cazul com pa niilor multinationale, care sunt luate prin surprindere când estimeaza rezultatele financiare. “Cum poti sa explici unui actionar strain ca, brusc, dintr-un condei legislativ, el va obtine un profit mai mic cu 11% si ce grad de incredere va mai avea acel actionar in stabilitatea afacerii lui in România?”, se intreaba specialistii de la HR-Club. Aceste intrebari, adresate de revista Biz Ministerului Sanatatii, au ramas fara raspuns. In schimb, reprezentantii ministerului spun ca in prezent pe pagina web a Ministerului Sana tatii se afla in dezbatere publica actul normativ care reglementeaza implementarea sistemului claw back si, in urma dezbaterii publice, proiectul de act normativ poa te suporta modificari. “In mod sigur companiile de generice ar putea decide retragerea unor medicamente de pe piata, in cazul in care acestea nu mai sunt profitabile, si sigur isi vor reorienta portofoliile de produse spre medicamente mai profitabile, poate cele de tip OTC”, conchid reprezentantii HR-Club. “Fara ca producatorii români sa sprijine sistemul sanitar, statul va fi nevoit sa importe inca 65% din produse si volumul consumat”, spune Stephen R. Stead. “Ceea ce, indubitabil va duce la cresterea astronomica a costurilor economice si se va rasfrange in dramatice scaderi si un viitor declin al sistemului sanitar”, conchide presedintele si CEO-ul LaborMed Group. Biz