UE la puterea verde
Reading Time: 3 minutePentru că ajungem să înghițim anual 250 de grame de plastic, cu grave consecințe asupra sănătății, Comisia Europeană analizează interzicerea ambalajelor din plastic şi stabilirea de noi cerințe pentru producători.
Săptămânal, înghițim în jur de 5 grame de plastic, aproximativ un card de credit, potrivit WWF International. Microparticulele de plastic au ajuns să fie peste tot, ceea ce impune abordarea rapidă a unor strategii pentru a preveni acest fapt. UE a adoptat anul trecut o directivă care interzice treptat obiectele de plastic de unică folosință (tacâmuri, farfurii, pahare, paie, bețișoare din plastic pentru urechi, unele containere din polistiren), decizie cu impact major asupra unei piețe cifrate la peste 10 miliarde de dolari.
Dar noua Comisie Europeană vrea să meargă și mai departe, prin interzicerea ambalajelor din plastic şi stabilirea de noi cerințe pentru producători după cum afirmă Virginijus Sinkevicius, într-un interviu acordat cotidianului german “Die Welt”, citat de Agerpres.
La o lună de la numirea în funcție, în decembrie 2019, executivul european condus de Ursula van der Leyen a prezentat țărilor membre un program ambițios prin care să transforme UE în următorii ani într-un actor responsabil pentru mediu. Pactul Ecologic european își propune să îmbunătățească bunăstarea oamenilor. Întreprinderea măsurilor necesare pentru ca Europa să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei și pentru protejarea habitatului natural va fi benefică pentru oameni, pentru planetă și pentru economie.
Pentru a stabili în mod clar condițiile de care depinde asigurarea unei tranziții eficace și echitabile, pentru a le oferi investitorilor previzibilitate și pentru a asigura ireversibilitatea procesului de tranziție, Comisia va propune, până în martie 2020, primul “act legislativ european privind clima”. Va fi astfel consacrat în legislație obiectivul atingerii neutralității climatice până în 2050. Prin actul legislativ privind clima se va asigura și faptul că toate politicile UE contribuie la obiectivul neutralității.
UE a început deja să modernizeze și să transforme economia în scopul atingerii obiectivului neutralității climatice. Între 1990 și 2018, Uniunea a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23%, în timp ce economia a crescut cu 61%. Însă politicile actuale vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu numai 60% până în 2050. Mai rămân încă multe de făcut, începând cu unele acțiuni mai ambițioase în domeniul climei ce va trebui realizate în deceniul următor.
Până în vara acestui an, Comisia va prezenta un plan de evaluare a impactului vizând asumarea de către UE a unui obiectiv mai ambițios de a-și reduce, în mod responsabil, emisiile de gaze cu efect de seră, respectiv o reducere care să fie, în 2030, în comparație cu nivelurile din 1990, de cel puțin 50% și care să tindă spre 55%.
Un alt obiectiv ambițios este realizarea unei economii circulare și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei, care necesită mobilizarea deplină a industriei. Sunt necesari 25 de ani – o generație – pentru a transforma un sector industrial și toate lanțurile valorice. Celelalte obiective se referă la renovarea clădirilor, care sunt responsabile de 40% din consumul de energie, și la mobilitate, prin introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai ieftine și mai sănătoase (transporturile reprezintă 25% din emisiile noastre).
România va trebui să transpună aceste obiective în realitate în următorii ani, ceea ce va presupune costuri suplimentare din partea tuturor actorilor implicați, stat, mediu public, mediu privat, ONG-uri, cetățeni. Deja premierul Ludovic Orban a cerut fonduri suplimentare pentru atingerea obiectivelor, alături de Polonia, Cehia și Slovacia. Motivația acestor țări a fost că Green Deal înseamnă costuri foarte mari pentru țările mai puțin dezvoltate.
Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 339 (20 ianuarie – 17 februarie 2020). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz