Tudor Colțan: “Crypto Executive Order-ul” Președintelui SUA și cum ar putea avea România o legislație ”crypto-friendly”

Reading Time: 3 minute

Cu toate că trăim vremuri dificile, se mai întâmplă și lucruri bune în lume, din punct de vedere juridic. În data de 9 martie, Joe Biden a semnat un decret executiv având ca obiect dezvoltarea responsabilă a activelor digitale.

Acest decret pornește de la o viziune generală pro inovație a Guvernului american și a generat o dezbatere intensă în comunitatea crypto. Subiectul dezbaterii: este acest act normativ ”pro crypto”? Dacă răspunsul este da, reprezintă pregătirea cadrului legislativ în SUA un aspect benefic pentru utilizatori, proiecte, afaceri și investitori?

Opinia mea este că acest Crypto Executive Order, așa cum a fost botezat în comunitatea crypto pe Reddit, este pro crypto. Argumentul esențial: faptul că economia cea mai puternică din lume își arată, printr-un act normativ, deschiderea către inovație și către ”future of money” va genera un efect global în privința legislațiilor ”crypto-friendly” și un sentiment de siguranță în rândul utilizatorilor și al investitorilor.

În esență, Crypto Executive Order este complex, având 10 secțiuni și 6 obiective esențiale, respectiv: (i) protejarea consumatorilor, investitorilor și a afacerilor, (ii) protejarea SUA și a stabilității financiare globale, (iii) prevenirea și combaterea folosirii ilicite a activelor digitale, (iv) re-afirmarea leadership-ului SUA în sistemul financiar global printr-o dezvoltare responsabilă a activelor digitale, (v) promovarea unor servicii financiare sigure și accesibile, (vi) sprijinirea dezvoltărilor tehnologice care promovează dezvoltarea și utilizarea responsabilă a activelor digitale.

Inițial, am fost tentat să creionez principalele aspecte din perspectiva mea de avocat specializat în domeniul tehnologiei dar ulterior mi-am pus următoarea întrebare: ce ar putea învăța executivul din Piața Victoriei și eventual Parlamentul României din modelul american ”crypto-friendly”? Răspunsul este simplu: dezvoltarea unei legislații pro-inovație care reprezintă, în esență, acceptarea tehnologiei și nu o ”luptă” împotriva ei.

Cum s-ar putea face acest lucru, în 3 pași simpli.

Identificarea principalelor probleme juridice ale comunității crypto din România

România are un potențial uriaș în domeniul activelor digitale, deoarece avem niște tineri excepționali cu background în domeniul tech, ale căror proiecte au atras deja atenția investitorilor străini și au un potențial de dezvoltare la nivel global.

Din păcate, din cauza faptului că România nu are o legislație ”crypto-friendly”, dezvoltarea proiectelor este dificilă și, din experiența mea în acest domeniu, pot spune că aspectele legislative reprezintă un factor-cheie pe care potențialii investitori îl au în vedere când se pregătesc să semneze un SAFT. (Simple agreement for future tokens).

În ultimul an, aud în mod repetat aceleași întrebări: ”Cum poate un SRL să încaseze în mod legal crypto”?, ”Cum pot efectua, în mod legal, plăți crypto către angajații mei?”, ”Ce cod CAEN ar trebui să am pentru o societate pe care vreau să desfășor o afacere în domeniul crypto”? ”Cum deschid cont la bancă pentru o afacere în domeniul crypto?” și multe altele.

La majoritatea întrebărilor, tinerii antreprenori care trăiesc și respiră algoritmi și care sunt obișnuiți să aibă o soluție logică și clară în universul tech sunt exasperați de răspunsurile avocaților care nu le pot livra un ”algoritm juridic ideal” care să rezolve toate ”bug-urile” juridice.

Pe scurt, în locul clasicelor comitete și grupuri de lucru cu o abordare birocratică și lentă, ar trebui adunată, eventual pe Slack, o echipă de profesioniști din domeniul crypto care să livreze o prezentare în Canva cu principalele probleme și să dea o temă clară reprezentanților Statului pentru a veni cu un proiect de act normativ.

Deși lipsa reglementării ar putea fi privită de către unele persoane ca un avantaj, pentru dezvoltarea inovației pe termen lung în România, reglementarea este necesară.

Redactarea proiectului legislativ ”crypto-friendly”

Un act normativ care să încurajeze inovația și să protejeze consumatorii, afacerile și investitorii nu ar presupune reinventarea roții, ci două aspecte esențiale: o asumare oficială pe modelul american și analizarea legislațiilor în domeniu din țări precum Portugalia, Malta și Estonia.

Proiectul ar trebui să aibă o structură clară și logică, care să înceapă cu o serie de definiții, așa cum sunt definite noțiunile ”blockchain”, ”central bank digital currency”, ”cryptocurriencies”, ”digital assets” și ”stablecoins” în secțiunea 9 din Crypto Executive Order.

Printre obiectivele esențiale ale proiectului legislativ ar trebui să se afle protejarea consumatorilor, prin prevenirea și combaterea folosirii ilicite a activelor digitale. De asemenea, o variantă optimă ar reprezenta-o implementarea unor soluții juridice similare din legislația țărilor catalogate deja ca fiind crypto-friendly.

În final, un aspect esențial îl reprezintă corelarea actelor normative conexe, precum și un mecanism optim de comunicare între mai mulți decidenți-cheie: Banca Națională a României, ANAF, Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Registrul Comerțului și alții.

O dezbatere publică onestă, cu avantaje și dezavantaje ”pro-crypto”

După finalizarea proiectului legislativ, liderii politici care susțin inovația și potențialul României de a deveni un actor important în domeniul crypto ar trebui să deschidă dezbaterea publică pe marginea proiectului legislativ.

Cu toate că acest subiect e un fel de tabu în discursurile politice din România, fără o asumare politică precum cea din SUA, un proiect legislativ ”pro-crypto” nu este fezabil. Nu consider că aspectele tehnice vor reprezenta un impediment, ci voința politică.

În final, indiferent că suntem antreprenori, oameni din domeniul tech sau simpli cetățeni, ar trebui să ne punem cu toții o întrebare simplă. Ce viziune este constructivă pe termen lung: cea pro inovație, asumată de Președintele celui mai puternic stat din lume, sau cea rezervată, ca o luptă contra viitorului?

Tudor Colțan, Managing Partner, BENGA, COLȚAN & Asociații