Trei zile de Comunități Vibrante în Valea Jiului

Trei zile de Comunități Vibrante în Valea Jiului

Proiectul Comunități Vibrante în Valea Jiului, un efort amplu de revitalizare a regiunii prin artă și cultură, a cuprins între 13 și 15 octombrie activități artistice și evenimente ce au avut loc timp de trei zile în fostele comunități minerești din această zonă.

Începând de vineri și pe parcursul celor două zile de weekend, localnicii și vizitatorii a patru localități din Valea Jiului – Petroșani, Vulcan, Petrila și Lupeni – au avut ocazia să ia parte la o serie de evenimente și activități artistice destinate revitalizării comunităților locale, comunități care se confruntă cu efectele dispariției industriei mineritului și provocările tranziției către un nou model de dezvoltare locală.

Astfel, în cele patru orașe foste miniere un grup amplu de organizatori, oameni implicați din sectorul neguvernamental, voluntari, artiști locali, dar și artiști recunoscuți la nivel național au realizat picturi murale, au susținut ateliere de tehnici teatrale, improvizație, storytelling etc.

Printre evenimentele la care au participat deopotrivă localnici și vizitatori se numără vernisajul planiglobului Văii Jiului realizat de artistul Ion Barbu, cunoscut publicului drept grafician al revistei Dilema Veche (și al Academiei Cațavencu), unde, în fiecare săptămână, vă puteți amuza cu desenele sale, comentarii pe cât de inteligente, pe atât de ireverențioase la adresa lumii de azi.

Activitățile au avut loc în cartierele Dallas (Vulcan), Ștefan (Lupeni) și Bosnia (Petroșani) și au inclus prânzuri comunitare, picturi murale, ateliere de creativitate din materiale reciclabile, un târg de jucării second-hand, însoțite un performance de teatru special pregătit cu participarea copiilor din zonă.

Pictorul Cristian Scutaru a putut fi văzut „live” la lucru în Cartierul Ștefan din Lupeni, unde a realizat pe un mural portretul regretatei Tatiana Stepa. Muralul lui Paul Șerban din Cartierul Dallas (Vulcan) a fost, de asemenea, prezentat locuitorilor cartierului. Actorii Ștefan Hotnog și Alexandra Pribeagu au lucrat cu mai multe serii de copii pe care i-au provocat să se exprime în scurte „tablouri” de teatru.

De asemenea, cei interesați au putut vizita minele Lonea, Lupeni și Petrila. Dacă prima dintre acestea, a putut fi văzută în cadrul unui eveniment unic, respectiv aniversarea a 150 de ani de la deschidere, Petrila, cea mai veche și mai mare mină a Văii Jiului, este mereu un obiectiv de neratat.

Evenimentele au fost realizate împreună cu membri ai Coaliției Valea Jiului Implicată, cu artiști locali sau din alte zone, cu persoane reprezentative pentru comunitățile marginalizate, precum și cu sprijinul administrațiilor locale. Proiectul Comunități Vibrante în Valea Jiului este derulat de Valea Jiului Society, Urban Lab Valea Jiului și Asociația Copii pentru Viitor, cu sprijinul organizațiilor membre ale Coaliției Valea Jiului Implicată, și este finanțat prin programul În Stare de Bine, susținut de Kaufland România și implementat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.

„Evenimentele pe care le-am organizat în luna august tot aici, în Valea Jiului, au fost o demonstrație clară a potențialului nostru colectiv de a aduce schimbări pozitive. Am experimentat bucuria și puterea artei de a uni oamenii și de a revitaliza spiritul comunitar“, a declarat Adina Vințan, președinte al Valea Jiului Society și coordonator al proiectului.

„Până în prezent, am reușit să ajungem la peste 300 de beneficiari, să depășim cu mult indicatorii, având peste 500 de participanți spectatori, cu peste 50 de voluntari și o serie de ateliere educative și momente cultural-artistice. Au fost amenajate trei spații pentru intervențiile culturale în comunitățile marginalizate, asigurând prezența și în alte spații și în media la nivelul întregii zone a Văii Jiului.”

Și totuși, de ce a atras Valea Jiului atenția artiștilor și a ONG-urilor? În ultimii 26 de ani, Valea Jiului a cunoscut cel mai acut proces de depopulare față de toate celelalte zone miniere din Europa, spun organizatorii. Din 15 mine au mai rămas operaționale două (Vulcan și Livezeni), iar alte două (Lonea și Lupeni) sunt în diverse programe de reducere a activității. Unele au făcut obiectul unor proiecte de regenerare urbană și renaturare, altele au eșuat din lipsa capacității financiare și administrative a comunității locale. Un exemplu distinct este Mina Petrila, unde este propusă păstrarea și reconversia prin punerea în valoare a potențialului cultural, industrial și de afaceri și de dezvoltare a roboticii. În prezent, cele două mine cu plan de închidere au un masterplan dezvoltat prin proiectul Zone Funcționale în Uniunea Europeană, prin care se propune modificarea planului de închidere pentru a asigura reconversia în paralel cu închiderea activităților miniere până în 2026.

Pe de altă parte, în zonă se dorește impulsionarea activităților din turism (cazare, alimentație publică, facilități și atracții), precum și a companiilor nepoluante de prelucrare (electrice, textile, automotive).

„Dispariția mineritului din această zonă, după un secol și jumătate în care această industrie a fost definitorie pentru identitatea comunităților locale, a fost un eveniment catastrofic”, spune Mihai Danciu, președinte Urban Lab Valea Jiului.

„Am învățat din experiențe similare că, atunci când dispar industrii care adunau în jurul lor întregi comunități, acestea din urmă ajung să se confrunte cu problema supraviețuirii. Dacă vrem ca Valea Jiului, un loc cu un potențial natural extraordinar, să renască, atunci nu e nevoie să aducem doar investiții, ci și să reclădim comunitățile, să readucem oamenii laolaltă, să le arătăm că suntem împreună, că dacă ne ajutăm există speranță și putem începe să construim aici viitorul. În primul rând, comunitățile înseamnă o imagine despre ele însele. Iar pentru acești oameni, care timp de peste 150 de ani au reprezentat inima industriei mineritului din România, dispariția acestei ocupații a însemnat pierderea identității de sine. Acum încercăm cu toții să o reclădim, prin artă comunitară și participativă.”