Tranzacțiile din piața de birouri rămân la un nivel foarte scăzut

Activitatea de tranzacționare din piața de birouri a încetinit în al treilea trimestru al acestui an, fiind similară cu cea înregistrată în perioada 2021-2022. Cererea totală de spații de birouri moderne închiriate în București a scăzut cu 25% față de aceeași perioadă din 2023, până la 236.000 de metri pătrați, iar cererea pentru noi contracte de închiriere a fost de 82.000 de metri pătrați, în scădere cu 11% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Colliers. Cu toate acestea, pe fondul eforturilor companiilor de a aduce angajații mai des la birou, perspectivele pe termen mediu rămân pozitive. De asemenea, consultanții Colliers observă că, în anumite zone din București, se mențin indiciile de tranziție către o piață mai favorabilă proprietarilor.

„Cererea nouă, care ajută la ocuparea spațiilor de birouri vacante și este generată de tranzacții ale companiilor nou intrate pe piață, extinderi sau relocări din clădiri de clasa B, a atins în trimestrul al treilea al acestui an un nivel de 104.000 de metri pătrați, măsurată ca sumă mobilă pe patru trimestre. Acest nivel este mai apropiat de minimele înregistrate în perioada 2021-2022 decât de maximele din anii 2017-2018. Suntem încă într-o perioadă de ajustare a companiilor la realitatea muncii post-COVID, însă pare că există un impuls tot mai puternic pentru a stimula revenirea angajațiilor la birou. Cu toate acestea, unele companii continuă să își reducă spațiile de birouri, chiar dacă numărul de salariați este similar cu cel de acum 5 ani. În plus, firmele rămân prudente, având în vedere incertitudinile economice și faptul că nu s-a stabilit încă un model de lucru stabil. Cu toate acestea, comparativ cu anii trecuți, rolul birourilor pare să redevină tot mai important”, explică Victor Coșconel, Partner | Head of Leasing | Office, Industrial & Logistics la Colliers.

Anul 2024 marchează trei trimestre consecutive fără finalizări de noi proiecte de birouri moderne, ceea ce reprezintă cea mai lungă perioadă fără livrări din 2005 încoace. Având în vedere că singurul proiect care va fi livrat cu certitudine în următorii doi ani este AFI Loft, cu peste 16.000 de metri pătrați, programat să fie finalizat la sfârșitul acestui an, consultanții Colliers se așteaptă ca piața să se echilibreze considerabil. Totuși, deși există semne de tranziție către o piață a proprietarilor în anumite zone din București, rata generală de neocupare rămâne la aproximativ 15% la nivelul întregului oraș. Consultanții Colliers subliniază că piața este încă dominată de chiriași, care ocupă suprafețe cuprinse între 1.000 și 2.000 de metri pătrați. Și chiar dacă anul acesta s-au încheiat câteva contracte mai mari, inclusiv unul dintre cele mai semnificative din istoria pieței – renegocierea Genpact la Hermes Business Campus -, suprafața medie a unei tranzacții înregistrate este sub 1.400 de metri pătrați, ceea ce ne situează sub media de aproape 1.500 de metri pătrați pe an în ultimii 10 ani.

„Se observă clar o încetinire a sectorului IT&C, care reprezintă principalul motiv pentru care piața traversează o perioadă mai slabă. De la începutul anului și până acum, tranzacțiile cu chiriași din sectorul IT&C au totalizat aproape 70.000 de metri pătrați în perioada, ceea ce înseamnă că media trimestrială din 2024 este cu aproape 24% mai mică decât cea din intervalul 2015-2023. În același timp, contractele de leasing din afara sectorului IT&C însumează 166.000 de metri pătrați, adică o medie de 55.000 de metri pătrați pe trimestru în 2024, valoare care depășește cu 14% media trimestrială din perioada 2015-2023”, conchide Victor Coșconel.

În ultimii doi ani, urmând un trend pe care-l mai vedem și în alte țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Polonia, reînnoirile au reprezentat o parte mai mare a cererii decât de obicei, de până la aproximativ 50% din tranzacțiile de închiriere semnate în București, deoarece multe companii au amânat deciziile privind contractele de închiriere a birourilor din cauza incertitudinii legate de munca hibridă. Pentru comparație, în anii dinaintea pandemiei, ponderea reînnoirilor a fost, în medie, de 28% pe an, scăzând până la 19% în 2011 și 22% în 2019.