Topul orașelor din România după calitatea vieții în 2020

Reading Time: 6 minute

Peste 80% din populația din mediul urban este mulțumită de orașul în care trăiește, potrivit studiului Barometru Urban – Calitatea vieții în Orașele din România. Nouă orașe înregistrează un nivel de satisfacție de peste 90%.

Top 10 orașe din România după calitatea vieții

Cluj-Napoca – 97%
Oradea – 96%
Alba Iulia – 95%
Brașov – 94%
Drobeta Turnu Severin – 94%
Timișoara – 92%
Sighișoara – 92%
Slatina 90%
Iași – 90%
Reșița – 89%

Studiul a fost realizat în perioada 1 iulie – 15 august 2020 în 41 de localități urbane din România. Sondajul a fost modelat după Eurobarometrul Flash realizat la nivel european, având un număr de 13.380 respondenți, din tot atâtea gospodării. Numărul total al persoanelor din gospodăriile intervievate a fost de 32.978 indivizi cu vârste de peste 15 ani. Sondajul este reprezentativ la nivel național pentru mediul urban, cu o marjă de eroare statistică de +/-1% pentru un interval de încredere de 99%. Colectarea datelor s-a realizat în sistem mixt, telefonic și față în față.

Vezi aici care sunt cele mai puternice și cele mai slabe județe din punct de vedere al performanței economice

Pe regiuni, nivelul cel mai ridicat de satisfacție generală față de orașul în care locuiește este înregistrat în centrele urbane din regiunea Centru (87%), cel mai scăzut în orașele din Sud-Muntenia (74%).

Top 10 cele mai atractive orașe din România (din 100% răspunsuri)

Cluj-Napoca – 21,8%
Brașov – 15,6%
Timișoara – 10,3%
București – 9,8%
Sibiu – 9,7%
Oradea – 7,6%
Constanța – 3,8%
Iași – 3,1%
Alba Iulia – 1,4%
Craiova – 1,2%

Orașele campioane la transportul urban

Infrastructura educațională și de siguranță publică și disponibilitatea magazinelor sunt aspectele care înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție în mediul urban. Pe ultimele locuri, în ierarhia aprecierii facilităților și infrastructurii urbane se situează serviciile de sănătate și starea străzilor (52% mulțumire), urmate de activitatea administrației publice în domeniul urbanismului (51% mulțumire).

Transportul urban se realizează prioritar (44%) cu autoturismul, iar în majoritatea localităților gradul de utilizare a transportului public se poziționează sub nivelul de apreciere a calității acestuia. Regional, se remarcă o tendință mai ridicată de utilizare a autoturismului în Regiunea Nord-Vest (55%) și o tendință semnificativ mai scăzută de utilizare a transportului în comun în regiunea Sud-Vest Oltenia (11%).

Opt orașe înregistrează valori de satisfacție de peste 70% la capitolul transport urban, în trei dintre acestea mulțumirea privind transportul în comun depășind 80% din totalul populației:

Cluj-Napoca – 88%
Oradea – 82%
Brașov – 81%

La polul opus, patru centre urbane dintre cele 41 incluse în analiză înregistrează valori de satisfacție sub 20%: Moreni (14%), Băilești (14%), Băile Herculane (17%) și Tășnad (14%). Doar 55% dintre bucureșteni se declară mulțumiți de transportul în comun din oraș, care se clasează pe poziția a 27-a în cadrul studiului. Cele mai ridicate niveluri de utilizare a transportului în comun au fost înregistrate în Ploiești (48%) și Constanța (46%).

Cele mai bune servicii de sănătate

Puțin peste jumătate din populația urbană (52%) se declară mulțumită de serviciile de sănătate oferite la nivel local, ceea ce plasează categoria pe penultimul loc în ierarhia satisfacției la nivel național urban.

Satisfacția este semnificativ mai scăzută în orașele mici 5.000 – 10.000 locuitori (46%) și în orașele foarte mici, sub 5.000 de locuitori (38%). Mulțumirea este mai mare în reședințele de județ (54%), decât în celelalte orașe (47%). Regiunile Centru (59%) și Nord-Vest (55%) înregistrează nivelurile cele mai ridicate de satisfacție; Regiunile Sud-Est (48%) și Vest (45%) înregistrează nivelurile cele mai scăzute.

În șase din orașele selectate în eșantion au fost înregistrate niveluri de satisfacție peste 60%, campioanele fiind:

Iași – 70%
Drobeta-Turnu Severin – 67%
Oradea – 67%

Pe locurile următoare se situează Alba Iulia (66%), Cluj-Napoca (66%), Târgu Secuiesc (64%) și Slatina (61%). La capătul celălalt al spectrului, șase localități înregistrează un nivel de satisfacție sub 40%, dintre care se remarcă Băile Herculane cu grad de mulțumire de doar 18%. Tg. Jiu (41%) și Piatra Neamț (37%) sunt reședințele de județ la nivelul cărora se înregistrează cele mai scăzute grade de mulțumire.

Facilități sportive

Mai bine de jumătate (56%) din totalul populației urbane este mulțumită de facilitățile sportive din localitate. Nivelul de mulțumire față de facilitățile sportive este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (medie 62%) prin comparație cu cele sub acest prag demografic (medie 46%). Nord-Vest este regiunea care înregistrează nivelul cel mai ridicat de satisfacție (64%), iar Sud-Muntenia regiunea cu nivel cel mai scăzut (48%).

În șase orașe nivelul de mulțumire depășește 70%, iar campionii sunt:

Cluj-Napoca – 83%
Oradea – 79%
Drobeta-Turnu Severin – 74%

În șapte localități se înregistrează niveluri de satisfacție sub 40%, în trei dintre acestea ponderea fiind sub 30%: Simeria (28%), Băile Herculane (25%), Buhuși (18%).

Orașele cu viață culturală bogată

În 28 din cele 41 centre urbane incluse în eșantion, majoritatea populației este mulțumită de facilitățile culturale pe care le are la dispoziție (săli de cinematograf, de concerte, teatre, muzee, biblioteci). În cadrul acestei întrebări au fost incluse și evenimentele în aer liber organizate la nivel local. Un procent de 63% din totalul populației urbane se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor.

În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Se înregistrează disparități semnificative de mulțumire între orașele sub 50.000 de locuitori (medie 47%) și orașele peste 100.000 de locuitori (medie 73%).

Cinci centre urbane înregistrează niveluri de satisfacție de peste 80% din totalul populației, campionii la capitolul cultură fiind:

Cluj-Napoca – 88%
Oradea – 85%
Drobeta-Turnu Severin – 83%

Pe locurile următoare se situează Iași (82%) și Vatra Dornei (81%), în timp ce la polul opus în șase orașe mai puțin de 40% dintre cetățeni se declară mulțumiți, în trei dintre acestea procentul fiind sub 30%: Băile Herculane (26%), Băilești (24%) și Buhuși (19%). Alexandria este reședința de județ unde s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de satisfacție (32%), iar Sinaia este orașul mic cu cel mai ridicat nivel de satisfacție (74%).

Orașele cu cele mai bune școli

Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%).

Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 – 500.000 locuitori (medie 73%) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62%). Stabilitatea și calitatea resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe. În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5% mai mare decât în restul localităților urbane.

Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel de mulțumire (71%) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63%). Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii medii-liceu, școli profesionale – 69% și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu studii elementare – 62% apreciere, persoane cu studii universitare – 63% apreciere.

Trei localități urbane înregistrează o pondere a mulțumirii față de serviciile educaționale de peste 80%:

Drobeta-Turnu Severin – 86%
Băilești – 85%
Sinaia – 82%

Top 3 orașe mari ocupă următoarele poziții:

Cluj-Napoca – 80%
Timișoara – 79%
Oradea – 87%

La polul opus al ierarhiei se află trei localități urbane care au cumulat o pondere a mulțumirii sub 50%: Caransebeș, Ștefănești și Mihăilești.

Starea străzilor și a clădirilor

Doar 52% din populația urbană s-a declarat mulțumită de starea străzilor din localitate. Nivelul cel mai ridicat de apreciere privind starea străzilor s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (66%), nivelul cel mai scăzut în regiunea Sud-Muntenia (37%).

Reședințele de județ înregistrează, în majoritate, un nivel de apreciere peste medie. Două din cele 17 reședințe de județ incluse în eșantion se poziționează sub pragul de 40% mulțumire: Alexandria (31%) și Ploiești (22%).

Peste 70% nivel de mulțumire privind starea străzilor se înregistrează în cinci localități urbane, dintre care doar două sunt reședințe de județ. Iată cum arată top 3:

Constanța – 76%
Oradea – 76%
Isaccea – 74%

Pe locurile următoare sunt Bicaz, Moldova Nouă, Suceava și Iași. Ploiești este reședința de județ cu nivelul cel mai scăzut de satisfacție (22%).

Starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Gradul de satisfacție este semnificativ mai ridicat în orașele cu peste 50.000 de locuitori (62% media mulțumirii) decât în orașele cu volum al populației sub acest prag (54% mulțumire).

Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru reședințe de județ (Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea), trei orașe, (Bicaz, Sinaia și Isaccea) și un municipiu (Vatra Dornei). Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).