Top 50 branduri fascinante in Romania

Reading Time: 5 minute

Sunt consumate, recunoscute, apreciate sau chiar iubite. Dintre toate, se remarca unele cu adevarat speciale, brandurile care prin ceea ce transmit si reprezinta, reusesc pur si simplu sa fascineze. Vezi <a href=”http://www.slideshare.net/RevistaBiz/top-50-branduri-fascinante”>aici</a> topul. Desi pe cer exista un numar infinit de stele, numai unele stralucesc puternic. “Asa sunt si brandurile care reusesc sa fascineze consumatorii”, spune Adina Vlad, Managing Partner la Unlock Market, compania care a realizat in exclusivitate pentru Biz topul celor mai fascinante branduri romanesti. Cand devine un brand fascinant? Cand straluceste din propria energie, indiferent de cat de mare sau mic, tanar sau vechi este. Cand reuseste sa atraga oamenii spre el prin energia, viziunea, perspectiva unica asupra lumii, cand isi exprima onest viziunea proprie, indiferent de trendinte. Nu in ultimul rand, cand devine un reper si un exemplu de urmat, cand isi urmareste credintele proprii si cand nu se abate de la ceea ce ii este specific. Un brand fascinant este acela care atrage oamenii catre el, pur si simplu, prin caracterul sau special. DIFERENTA DINTRE FASCINATIE SI PUTERE Studiul Unlock ne arata ca fascinatia nu este numai despre putere, ci despre stralucire. Brandurile care sunt doar puternice si nu neaparat fascinante manifesta un gen de rigurozitate, consecventa, capacitate organizatorica care ajuta la mentinerea unei pozitii de putere, dar nu mai surprind cu nimic in mod special. Ele se centreaza pe confirmarea si securizarea puterii lor. Fascinatia exprima capacitatea unui brand de a se construi prin incredere, creativitate, pasiune, capacitatea de a inova si abilitatea de a provoca. Brandurile fascinante se reinventeaza, sunt nelinistite, ard in permanenta, sunt mereu in cautare de provocari. Brandurile puternice si fascinante in acelasi timp sunt cele carora “continua sa le fie foame chiar daca au frigiderul plin”, subliniaza Adina Vlad citandu-l pe campionul mondial la box Bernard Hopkins. DE CE UN TOP AL FASCINATIEI? Un top al marcilor fascinante poate inspira in mai mare masura la actiune comparativ cu un top al marcilor puternice. Brandurile mari, puternice, de succes devin deseori intepenite in propriile reguli si nu mai aduc nimic senzational, care sa stimuleze creativitatea, desi consumatorii continua sa le consume si sa le respecte.Un brand fascinant si provocator poate sa combata inertia si pasivitatea mediului economic local sau mondial. Se stie ca in perioade de criza oamenii au nevoie de idei. Brandurile indraznete si provocatoare pot fi astfel izvor de inspiratie atunci cand inertia e mare. CE DEFINESTE FASCINATIA? Din studiul Unlock Market Research reiese ca un brand fascinant este mai degraba creativ, plin de viata, original, surprinzator, inovator, provocator. In schimb, un brand fascinant este mai putin organizat, lider, precis, implicat, practic, consecvent, vizibil si riguros. Brandurile fascinante sunt cele care au scris o istorie personala sau o scriu in acest moment. Marea majoritate a marcilor internationale aflate in top au influentat sau schimbat cumva istoria categoriei lor – Discovery, Facebook, Ferrari, Porsche, Swatch, Pampers sunt branduri incluse in categoria “star”, in studiul Unlock. Altele nu s-au oprit din a evolua chiar daca au ajuns puternice. Heineken, L’Oréal, Stella Artois sunt branduri “reper”. In topul de fascinatie apar si multe branduri romanesti, ceea ce inseamna ca talentul, carisma si sarmul pot sa apara de oriunde. Dintre brandurile romanesti, remarcam aceleasi doua tipologii, cu definitii usor diferite, dat fiind contextul pietei din care provin. Printre marcile romanesti care transmit mesaje originale si reusesc sa iasa din anonimat se numara Pro TV, Joe si Rom. Acestea sunt branduri star. Printre marcile romanesti din topul fascinatiei se regasesc si marci de renume, cu istorie care reusesc sa tina pasul cu timpurile moderne si sa surprinda prin reinventare (Gerovital, Murfatlar). Acestea din urma sunt branduri “reper”. FASCINATIA FACE ISTORIE Brandurile care reusesc sa fascineze au mult mai multe sanse sa intre in istorie, pentru ca ele spun povesti relevante. Ele pot schimba fata lumii, a consumului, pot modifica modul in care traiesc oamenii, pot produce transformari la nivel de mentalitate. Un brand trebuie doar sa aiba curajul de a-si asuma un fel de a fi propriu, diferit, sincer, chiar daca nu exista nicio garantie ca profitul va veni de a doua zi. Un brand care respira si evolueaza liber, un brand plin de viata, un brand care actioneaza cu incredere are mari sanse sa ajunga un brand fascinant. Tot ce ii trebuie este sa simta cand vine valul si sa se urce pe el, fara teama. Pentru ca teama ucide fascinatia si favorizeaza inertia. FASCINATIE VERSUS RECUNOASTERE In cadrul studiului Unlock au fost indentificate patru categorii de marci, dupa cum urmeaza: Marci cu grad inalt de recunoastere, dar care exercita un grad scazut de fascinatie asupra consumatorilor. Marci cu grad scazut de recunoastere si grad scazut de fascinatie.Marci cu grad inalt de fascinatie si grad inalt de recunoastere. Marci cu grad scazut de recunoastere, dar care exercita un grad inalt de fascinatie asupra consumatorilor. Pentru clasament s-a calculat un index de fascinatie pentru fiecare brand in parte. Recunoasterea fiecarui brand a fost masurata prin intrebarea: “Va rog sa imi spuneti, pentru fiecare dintre urmatoarele marci, care dintre afirmatii descrie cel mai bine situatia dumneavoastra”. Cu variantele de raspuns: “Nu am auzit de aceasta marca”, “Am auzit foarte putine lucruri despre aceasta marca”, “Am auzit destul de multe lucruri despre aceasta marca, dar nu am folosit-o niciodata”, “Am folosit aceasta marca, dar nu o mai folosesc in prezent”, “Folosesc aceasta marca in mod regulat”. METODOLOGIA CERCETARII Obiectivul principal al studiului a fost acela de a defini notiunea de brand fascinant si de a evalua gradul de fascinatie a unor branduri spontan listate de consumatori ca fiind “fascinante”. Studiul s-a desfasurat in doua etape. Prima etapa a constat in rafinarea listei de atribute care definesc “fascinatia” si definitivarea listei de branduri candidate la titulatura de brand fascinant. Interviurile telefonice, pe un esantion total de 600 de respondenti cu varste cuprinse intre 18 si 55 ani, s-au realizat in martie 2011. In etapa a doua a fost intocmit un scor de fascinatie pentru fiecare brand evaluat si a fost realizat un top al fascinatiei. Interviurile din aceasta etapa s-au realizat telefonic in aprilie 2011. Esantionul total a cuprins 558 de respondenti cu varste cuprinse intre 18 si 55 ani. Studiul este reprezentativ la nivel urban pentru populatia de peste 18 ani. In realizarea studiului a fost realizata o analiza de tip Maximum Difference. Aceasta este o tehnica de masurare, derivata din modelul alegerii discrete, dezvoltata la inceputul anilor '90. Scopul analizei este de a obtine scoruri de preferinta sau importanta pentru fiecare item, un scor mai mare insemnand o asociere mai puternica a respectivului item cu conceptul masurat. Folosind scalarea Maximum Difference, respondentul trebuie sa faca o alegere discriminanta. Noua tehnica de masurare permite scalarea unidimensionala, astfel incat toti itemii au aceeasi unitate de masura, distantele intre acestia fiind determinate cu mai mare acuratete. Toti respondentii au vizionat seturi de cate patru atribute definitorii ale fascinatiei, dintr-un numar total de 24 de atribute. Pentru fiecare grup de itemi, respondentii au fost rugati sa aleaga un atribut ca fiind cel mai potrivit in raport cu conceptul de fascinatie, dar si un atribut pe care il considera ca fiind cel mai putin potrivit in raport cu fascinatia. Respondentii evalueaza toate combinatiile posibile de afirmatii (un numar de 12 seturi). Respondentii chestionarului au fost rugati sa aleaga cate un atribut care se potriveste cel mai mult, respectiv cel mai putin cu conceptul de fascinatie. Atributele listate erau: provocator, original, de succes, puternic. La final, fiecare item a fost vizualizat de un numar egal de ori. Fiecare item a fost testat in raport cu ceilalti itemi intr-un numar egal de seturi. Fiecare item a aparut in fiecare pozitie posibila, eliminand efectul de lista. Fiecare respondent a completat un numar de 12 seturi, a cate patru afirmatii.