Toboro: Spirit românesc pe plaiuri franceze

Toboro: Spirit românesc pe plaiuri franceze

Trei români au lansat în Franța o aplicație care promite să diminueze risipa și impactul asupra mediului. Startup-ul, care a fost selectat în cadrul celui mai mare hub de startup-uri din lume, Station F, a creeat o aplicație mobilă care permite închirierea de obiecte între persoanele fizice.

Prin intermediul Toboro, utilizatorii pot lista produsele pe care le dețin (contra cost) spre închiriere și pot închiria la rândul lor obiectele disponibile. Aplicația le permite utilizatorilor să parcurgă o etapă de verificare a identității, să folosească mesagerie internă pentru a discuta cu alți utilizatori, să rezerve obiectele dorite, să plătească în siguranță în aplicație și să marcheze fiecare etapă din procesul de predare și retur.

În acest moment, aplicația este disponibilă în Play Store și App Store exclusiv în Franța, iar interacțiunea dintre utilizatori începe în aplicație și continuă în viața reală, unde au loc predarea și returul. Astfel, geolocalizarea joacă un rol important în tot acest flux și, în același timp, limitează startup-ul de la o expansiune geografică foarte rapidă, dincolo de granițele Franței.

„În toată această perioadă am realizat că problemele legate de supraconsum și risipă le regăsim nu doar la persoanele fizice, ci și în organizații. De aceea, în momentul de față, lucrăm la dezvoltarea unei soluții complementare dedicate acestora, pentru a ajuta companiile să facă tranziția către circularitate. De data aceasta, fiind vorba despre un produs SaaS, alături de Franța, ne vom adresa și pieței din România”, a explicat Adina Teleuca, cofondatoarea Toboro.

Nevoia, mama inovației

Ideea din spatele Toboro a apărut în urmă cu doi – trei ani, când Adina Teleuca a început să lucreze remote, ceea ce i-a permis să schimbe destinațiile în care locuia pe perioade scurte și medii de timp, de la câteva săptămâni la câteva luni de zile. 

În aceste călătorii a realizat că deținea o mulțime de lucruri depozitate de care uitase și pe care le utiliza foarte rar sau deloc. De asemenea, a observat că multe dintre nevoile sale punctuale din aceste călătorii au fost rezolvate prin împrumutarea sau închirierea de obiecte. 

Astfel, a identificat o nevoie: o platformă pentru împrumutul de obiecte între persoanele fizice. Câteva luni mai târziu, a format echipă cu alți doi cofondatori, Ana Chivu și Cosmin Cristea, alături de care a început să lucreze la materializarea ideii din care s-a născut aplicația mobilă Toboro.

Impact pozitiv asupra mediului

Franța se află în topul țărilor cu cea mai mare cantitate de e-waste generat per cap de locuitor, iar o parte dintre produsele pe care consumatorii le cumpără sunt pentru nevoi punctuale, în lipsa altor alternative.

Fiecare francez deține, în medie, 15 obiecte electronice, iar statisticile arată că 62,5 milioane de tone de resurse (MIPS4) sunt utilizate în fiecare an pentru a produce și utiliza echipamentele digitale noi. Anual, sunt produse 20 de milioane de tone de deșeuri pe întregul ciclul de viață, respectiv 299 kg/locuitor.

„Dacă ne raportăm doar la telefoanele mobile, alegerea unui smartphone recondiționat ar reduce impactul anual asupra mediului cu 55% până la 91%, iar emisiile de gaze cu efect de seră, cu 87%, comparativ cu utilizarea unui telefon mobil nou. Imaginați-vă care ar fi impactul dacă fiecare locuitor ar alege să închirieze o parte din electronicele și electrocasnicele deja existente în piață, atunci când are nevoi punctuale, în loc să achiziționeze unele noi. Și dacă am extinde acest comportament și către alte categorii de produse”, a explicat cofondatoarea Toboro.

Startup-uri verzi – Franța și România

Adina Teleuca și Ana Chivu locuiesc în Franța, mutare pe care au făcut-o pentru mediul antreprenorial și oportunitățile pe care le oferă ecosistemul francez, în special pe zona sustenabilității, în timp ce Cosmin Cristea locuiește în continuare în România.

Înainte de a lansa aplicația și a lua această decizie, echipa Toboro a făcut o analiză a piețelor din România și Franța. „Am sesizat că diferențele dintre România și Franța sunt semnificative și am decis să ne asumăm acest risc și să alocăm toate resursele pentru a ne lansa într-o țară în care sustenabilitatea, schimbările climatice și ecologia ocupă un rol important pe agenda publică și politică. O parte din echipa noastră s-a mutat în Franța pentru asta în urmă cu un an de zile. A fost un an plin de provocări”, a explicat Adina Teleuca. 

Conform analizei Toboro, ecosistemul de startup-uri din Franța se află pe o pantă ascendentă, iar startup-urile de impact ocupă un rol important. Deși ultimele șase luni au fost marcate de o scădere globală la nivelul investițiilor în startup-uri, în special în cele pre-seed și seed, startup-urile verzi au fost cele care, în ciuda contextului economic dificil, au continuat să absoarbă cei mai mulți bani din piață.

La finalul anului 2022, în Franța erau înregistrate peste 2.150 de startup-uri greentech, iar numărul mare se datorează politicilor publice din ultimii ani care au favorizat dezvoltarea ecosistemului local.Startup-urile cleantech au strâns în anul anterior 19% din totalul de fonduri pentru investiții, iar Franța a devenit principalul ecosistem de startup-uri din Europa continentală, cu o contribuție importantă în economia țării, între 5 și 10%. De asemenea, în cadrul proiectului Franța 2023 a fost alocată suma de 27 de miliarde de euro pentru decarbonizare, pentru următorii cinci ani.

„Nu e ușor să fii antreprenor internațional în Franța. Cei mai mulți antreprenori francezi se lansează odată ce intră la șomaj. Poate părea ciudat, însă Pôle emploi – echivalentul agenției de ocupare a forței de muncă și șomaj din România – este considerat cel mai mare business angel din Franța. Antreprenorii pot alege să stea doi ani în șomaj, perioadă în care statul îi ajută să își lanseze o afacere. Este o metodă ideală să te lansezi, știind că în acești doi ani de zile ai un venit lunar asigurat și poți valida utilitatea ideii de business. Noi fiind români și nefiind anterior angajați în Franța, nu am putut beneficia de acest ajutor. Fiecare dintre noi a lucrat în paralel pentru a ne putea susține, însă asta ne-a determinat și mai mult să găsim soluții”, a încheiat cofondatoarea Toboro.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 373 (16 mai – 16 iunie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.