Toamna se numara solutiile financiare

Reading Time: 6 minute

Ce cred analistii financiari ca ar trebui sa faca guvernul pentru a alunga cat mai rapid recesiunea din economia romaneasca si a readuce soarele pe strada mediului local de afaceri. “Suntem ca o masina care s-a lovit de un zid, din cauza vitezei mult prea mari pe care am avut-o, si, in momentul de fata, din cauza recesiunii, o tractam, o dam cu spatele, o tragem si incercam sa pornim din nou la drum, fara sa reparam franele”, astfel a inceput sa caracterizeze Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, situatia actuala a Romaniei la intrebarea legata de cum vede prognoza economica pentru urmatoarea perioada. Si apoi a adaugat: “La un moment dat insa vom avea din nou o alta curba si atunci accidentul ar putea sa fie si mai si, nu zic fatal, dar si mai rau. Practic, trebuie sa reparam franele”. Repararea franelor inseamna de fapt stabilirea unei strategii economice si fiscale coerente. Aceasta este imaginea Romaniei la inceputul toamnei. Recesiunea continua, taxele au crescut, iar instabilitatea si neincrederea sunt celelalte componente ale tabloului macroeconomic cu care se confrunta tara. Exista si o constanta, acordul cu Fondul Monetar International, care pana in acest moment este in grafic, iar la sfarsitul lunii septembrie 2010 este asteptat ca board-ul de la Washington sa decida eliberarea celei de-a sasea transe de imprumut, in valoare de 900 de milioane de euro. La sfarsitul misiunii de evaluare din august, reprezentantii Fondului, ai Comisiei Europene si ai Bancii Mondiale au ajuns la concluzia ca Romania a indeplinit toate conditiile pentru eliberarea fondurilor. Masurile includ concedierea a 74.000 de bugetari pana la finalul anului 2010 si renuntarea la cel putin 15.000 de angajati din sectorul public in 2011. Un alt angajament al Guvernului este mentinerea pensiilor inghetate in 2011, dar si eliminarea celui de-al 13-lea salariu, a primelor de vacanta si a subventiilor la incalzire. Respectarea acestor masuri ar duce la cresterea increderii in potentialul economiei romanesti, avand in vedere ca la momentul acesta nivelul este foarte scazut. Toate aceste prevederi vin in sprijinul reducerii deficitului bugetar, estimat la 4,4% din PIB, adica aproximativ 5,2 miliarde de euro. Mai mult, Guvernul incearca acum, in ciuda balbelor politice si structurale, sa nu mai directioneze banii veniti de la institutiile internationale catre cheltuielile sociale. In ciuda acestor reduceri, “politica fiscala ramane un segment vulnerabil si important pentru stabilitatea economiei romanesti. Masurile de austeritate fiscala luate de guvernul roman se ridica la aproximativ 2% din PIB, ceea ce in seamna ca fara aceste schimbari deficitul ar fi atins cota de 9% din PIB”, spune Rozalia Pal, economist-sef al UniCredit Tiriac Bank. Scenariul modificat al specialistilor de la UniCredit pleaca de la premisa ca masurile implementate vor fi suficiente pentru temperarea deficitului bugetar la un nivel apropiat de nivelul tinta pentru acest an, cu o reechilibrare continua in anii urmatori. Cu toate acestea, in prognozele economice realizate de economistii bancii se are inca in vedere un anumit risc de depasire a tintei de deficit ca urmare a intarzierii implementarii masurilor planificate si a gestionarii slabe a schimbarilor structurale suplimentare (masuri de eficientizare, reforma sistemului de pensii, reducerea de personal etc.). DIN SCRISOARE… IN REALITATE Pe hartie totul pare clar. Insa de la hartie la punerea in practica a acestor masuri mai este cale lunga. Sa nu uitam ca bugetarii din sanatate si invatamant pregatesc miscari sindicale in aceasta toamna, ca urmare a masurilor dure si nepopulare. Iar pe umerii noului ministru de Finante, Gheorghe Ialomitianu, apasa o presiune enorma pentru perioada urmatoare. Una dintre masurile rapide pe care trebuie sa le ia este reducerea neincrederii de care “se bucura” in acest moment ministerul si politica pe care o duce. De aceea, toata lumea, de la analisti si oamenii de afaceri la institutii nationale si internationale, sunt cu ochii pe ministrul de Finante. O analiza realizata de economistii de la Citi Bank arata ca remanierea este privita cu mare atentie in mediul extern, tocmai pentru ca vine intr-un moment esential. Cu toate acestea, analistii bancii americane cred ca schimbarea ministrilor nu va avea ca rezultanta deviatii majore de la programul stabilit cu institutiile financiare internationale. Analiza Citi precizeaza in schimb ca exista riscuri politice care pot influenta si afecta perceptia asupra Romaniei, cum ar fi un posibil vot negativ al opozitiei in Camera Deputatilor impotriva ordonantei prin care s-a aprobat marirea TVA. Din acest motiv, in continuare, orice masura anuntata este privita mai intai cu neincredere, din cauza unei proaste coordonari si mai ales implementari. Ionut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank si presedintele proaspat infiintatului Consiliu Fiscal, cu rol de monitorizare a activitatii economico-fiscale a guvernului si a firmelor de stat (CF), este de parere ca recesiunea economica va fi una prelungita in Romania. Dumitru crede ca reformele structurale au fost amanate in anii anteriori si platim inca pentru acest lucru. “In anii de crestere economica puternica anteriori crizei s-au facut greseli majore la nivelul politicilor guvernamentale si in acest moment suntem fortati sa le corectam si sa insanatosim finantele publice. Acest proces are impact negativ pe termen scurt asupra economiei, dar poate avea un impact pozitiv pe termen mediu si lung”, arata reprezentantul Raiffeisen Bank. Daca guvernul va face ajustarile necesare la nivelul bugetului, Ionut Dumitru este de parere ca se poate anticipa o revenire usoara a economiei in 2011, cu o crestere economica de circa 2%, dupa doi ani (2009 si 2010) de contractie economica. Insa, daca procesul de consolidare fiscala va esua, probabil ca si anul 2011 va fi unul tot de contractie economica. Consiliul Fiscal a elaborat, de altfel, un raport cu cateva solutii pentru a insanatosi economia si a merge inspre refacerea ei pe termen mediu si lung. Consolidarea fiscala, care presupune reducerea cheltuielilor bugetare, este una dintre principalele solutii pe care le vad membrii CF. Solutiile prioritare identificate de consiliu sunt reducerea facturii sociale prin diminuarea fondului de salarii in sectorul bugetar, reforma sistemului de pensii (pe baza principiului contributivitatii, prin eliminarea pensiilor speciale, cresterea varstei de pensionare efective etc.) si a celui de ajutoare sociale. Guvernul s-a angajat fata de Fond sa puna in practica aceste lucruri, dar implementarea lor nu a fost pana acum punctul forte al executivului. Printre prioritatile anuntate de noul ministru al Muncii se numara chiar revizuirea sistemului de asistenta sociala, prin crearea Codului social, flexibilizarea Codului muncii si a altor legi privind piata muncii, ceruta insistent de sectorul privat, dar si aprobarea legii pensiilor, blocata la comisii in acest moment in Camera Deputatilor. O alta solutie pe care o vede Consiliul Fiscal este eliminarea risipei si cresterea eficientei in alocarea fondurilor. Acest lucru ar putea fi posibil, daca guvernul va lua o decizie asupra companiilor de stat cu pierderi istorice. Deocamdata, singura masura care va fi si implementata este cresterea tarifelor practicate de zece companii publice care inregistreaza cele mai mari pierderi, inclusiv de CFR Calatori si CFR Marfa, Termoelectrica, Metrorex si Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale. PROGNOZE, PROGNOZE Tabloul macroeconomic nu este deloc incurajator. Ne confruntam cu o cerere interna scazuta – mai ales dupa majorarea TVA – care va fi reflectata intr-o noua scadere a PIB-ului real cu 2,5% in 2010, potrivit analizelor UniCredit Tiriac Bank, ceea ce inseamna ca Romania va fi in continuare in recesiune. Scaderea reprezinta o revizuire negativa importanta fata de prognoza anterioara de – 0,9%. Acest an va fi marcat si de saltul inflatiei, ca urmare imediata a majorarii TVA: indicele preturilor de consum atinge un varf in august de peste 8%, rata anuala a inflatiei revenind spre 7,7% la sfarsitul anului. Rozalia Pal nu crede ca rata inflatiei va mai reintra in intervalul de variatie tintit in 2010, iar Banca Nationala va trebui sa opreasca relaxarea politicii monetare in decursul urmatoarelor luni. “Relaxarea politicii monetare a fost amanata pentru o perioada si se va relua, in opinia noastra, numai in a doua parte a lui 2011. Rata de politica monetara va fi probabil mentinuta la nivelul curent de 6,25% pana la sfarsitul anului, in ciuda faptului ca, pe termen scurt, inflatia poate depasi acest nivel (generand o rata a dobanzii negativa)”, mai spune economistul-sef al UniCredit. Mai mult, ratele dobanzilor interbancare pot fluctua din nou peste rata de referinta in acest an. Totusi, perspectiva pe termen mediu ar indica mentinerea dobanzii cheie la un nivel constant. Solutia, exprimata de toti analisti economici, este ca, desi redresarea economica se anunta lenta pe termen scurt, este foarte importanta reorientarea resurselor catre investitiile pe termen lung, intrucat exista sanse reale de dezvoltare, convergenta si crestere a productivitatii in Romania. Chiar daca situatia reala nu este deloc fericita, chiar daca masurile nu sunt implementate sau nu exista o strategie coerenta si unitara, analistii economici cred in continuare in ceea ce este si poate fi si va fi Romania. “Trecem printr-o perioada grea, insa cred ca, dupa iesirea din recesiune, Romania va performa peste media regionala”, arata Florian Libocor, economistul-sef al BRD – Groupe Société Générale. Desi optimist in performantele economiei locale, analistul nu crede ca vom adopta moneda unica conform programului initial, in 2015. Dat fiind actualul context, proiectul privind adoptarea euro trebuie rediscutat in mod obiectiv. “Chiar daca exista vointa, cred ca acum trebuie sa se tina seama de putinta si folosinta. Nu suntem in situatia de a nu vrea, insa cred ca suntem in situatia in care nu putem si probabil nici nu ne-ar ajuta daca, in situatia actuala, am adopta moneda unica”, mai spune Florian Libocor. Acesta estimeaza ca este posibila o amanare de minimum doi ani. In argumentatia sa, specialistul observa ca exista in Europa balcanica situatii practice care ar putea sa ii anuleze aceasta teorie. Libocor da ca exemplu Republica Muntenegru, a carei economie functioneaza total si oficial in euro. El crede ca in perioada 2015-2020 se va proceda la o noua extindere a UE cu noi state din Balcani, intre care se vor numara Croatia si Muntenegru. In aceasta situatie, se ridica intrebarea daca va fi cazul sa se discute despre intrarea in ERM2 si apoi adoptarea euro in Muntenegru, cata vreme moneda oficiala in economia a acestui stat acum este euro. Prin exemplul sau, economistul vrea sa arate ca aceeasi teorie poate fi pusa in practica in cel putin doua moduri, ambele functionale. Increzator in potentialul economiei romanesti este si Lucian Anghel, care spune ca, desi am dat cativa pasi inapoi in 2009 si in 2010, nu inseamna ca nu exista in continuare potential. Exista, iar revenirea poate fi si mai mare, insa ceea ce conteaza foarte mult sunt masurile interne de relansare pe care le vom lua.