Tineri si nelinistiti episodul somajului

Reading Time: 11 minute

Rata somajului in zona euro a fost in martie 10,9%, cea mai mare din ultimii 15 ani. Nevoia de masuri rapide si specifice este acuta. Daca nu se intampla nimic in urmatorul an, perioada dificila din ultimii trei ani va fi o amintire placuta. Langa poarta Brandenburg, sapte tineri fac spectacol. Sunt o trupa de dansatori de strada si reusesc sa stranga in jurul lor zeci de oameni, multi turisti, veniti sa admire celebrul monument al Berlinului. Sunt extrem de dinamici si de pregatiti, astfel ca dupa 10 minute de show multimea e in delir. La finalul spectacolului de dans, de altfel extrem de reusit, baietii isi scot sepcile si se indreapta spre multime pentru a aduna bani. Nu multi sunt cei care dau bani, desi au apreciat din plin ceea ce au vazut. Baietii nu se descurajeaza, fac o pauza si reincep urmatorul show pentru alti turisti. Chiar daca este distractiv si are efect benefic pentru turisti, situatia tinerilor nu este tocmai fericita. Fac dans pentru ca este o pasiune de-a lor, dar si pentru a strange un ban, caci niciunul dintre ei nu are un loc de munca. Nu strang sume mari, dar sunt multumiti ca fac ceva si reusesc sa isi scoata macar banii de buzunar. Berlin, Paris, Roma, Bucuresti. Peste tot este la fel. Tot mai multi tineri nu au un loc de munca si sunt nevoiti sa faca diverse lucruri pentru a castiga un ban. Desi merg la interviuri de angajare, nu sunt luati in calcul din cauza lipsei de experienta. Situatia este cu atat mai dramatica cu cat unii dintre ei au parinti care sunt de asemenea someri. Devine din ce in ce mai dificil sa traiesti dintr-un singur salariu, oricare ar fi el, pentru ca ratele, cheltuielile zilnice sunt aceleasi, iar venitul a devenit tot mai mic. Pentru ca situatia economica dificila din zona euro se prelungeste, Dan Bucsa, economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank, a identificat trei consecinte care duc la cresterea somajului. In primul rand, creste numarul firmelor care intra in faliment; ca urmare, angajatii acestora isi pierd locurile de munca. In al doilea rand, firmele care doresc sa supravietuiasca acestei perioade lungi de cerere slaba reduc costurile cu forta de munca prin diminuarea acesteia. In al treilea rand, investitiile noi sunt mult mai mici fata de trecut si cei care intra in randul populatiei active gasesc mai greu un loc de munca. Este motivul principal pentru care somajul in randul tinerilor a crescut foarte tare. Acesta este doar unul din efectele perverse ale crizei si ale situatiei economice dificile prin care trecem. Din acest motiv, peste tot au loc marsuri si manifestatii de strada ale tinerilor si nu numai, ale somerilor, care devin tot mai disperati pe zi ce trece, pentru ca nu au locuri de munca, iar masurile de austeritate apasa greu pe umerii lor. De cele mai multe ori, manifestarile de strada se termina cu violente. Insa, a doua zi, lucrurile stau la fel. Este nivelul urmator la care politicienii, companiile, institutiile de resort trebuie sa reflecteze cu multa atentie si sa ia masuri rapide, pentru ca altfel ne vom trezi intr-o spirala vicioasa a descresterii acute a economiei, caci nu are cine sa consume, nu vor mai exista bani pentru fondurile de pensii, pentru ca nu are cine sa cotizeze la acestea, daca nu exista forta de munca activa, degenerand intr-o criza sistemica si sociala mult mai mare chiar si decat Marea Criza Economica din anii ’30. Iar datele statistice intaresc aceste temeri. In martie, rata somajului din zona euro a fost de 10,9%, in crestere fata de februarie, cand s-a inregistrat o rata de 10,8%, potrivit Eurostat. Indicatorul pentru intreaga Uniune Europeana a stagnat la 10,2%. Mai ingrijator este faptul ca, in aceeasi perioada a anului trecut, somajul era de 9,9% in zona euro, respectiv 9,4% in UE. Cu alte cuvinte, asistam la o compresie tot mai mare a economiei europene si mai ales a celei din zona euro. Masurile de austeritate luate de guvernele din aceste state nu au facut decat sa accentueze prapastia sociala. Daca procentele nu ne spun nimic, atunci numarul efectiv al somerilor ne va atrage cu siguranta atentia. Sunt aproape 25 de milioane de europeni care nu au un loc de munca si sunt cu 2,12 milioane de oameni mai multi ca la finele primului trimestru de anul trecut. Cele mai ridicate rate ale somajului au fost inregistrate in Spania (24,1%), Grecia (21,7%) si Portugalia (15,3%), la polul opus regasindu-se Austria (4%), Olanda (5%), Luxemburg (5,2%) si Germania (5,6%). Dintre acestia, numarul tinerilor someri din UE a ajuns la circa 5,5 milioane, adica o rata de somaj de 22,4% la nivelul Uniunii. Numai in Spania si Grecia, somajul in randul tinerilor trece de 50%, ceea ce este extrem de ingrijorator. Presedintele Bancii Centrale Europene, Mario Draghi, a spus ca liderii europeni trebuie sa creeze un “pact de crestere”, deoarece masurile de austeritate din zona euro afecteaza prea mult cresterea economica, iar situatia risca sa genereze turbulente sociale. Romania a inregistrat o rata a somajului de 7,5% in luna martie, potrivit Institutului National de Statistica. la noi indicatorul este in crestere fata de februarie, iar numarul celor fara loc de munca se ridica la 735.000 de persoane. CE FACEM CU SOMERII? Noul presedinte al Frantei, François Hollande, a castigat alegerile tocmai pentru ca a promis electoratului ca il va scapa de austeritate si de problemele crizei. Evident, Hollande nu vrea sa creeze noi crize, ci sa incerce sa gestioneze economia altfel. Cel de-al doilea om din Europa vrea sa readuca nu numai Franta, ci si continentul pe plus. “Vom aduce Europa inapoi pe calea cresterii si a viitorului. Nu mai suntem condamnati la austeritate”, a declarat noul presedinte in discursul de victorie. Una dintre temele sale din campania electorala s-a referit la cheltuirea a peste 20 de miliarde de euro ca stimulent economic, in Franta, si la reducerea varstei de pensionare. Insa aceasta masura a venit la pachet cu promisiunea implementarii unui contract de generatie, prin care un tanar angajat aduce facilitate fiscale pe trei ani pentru firma daca aceasta pastreaza in paralel si un angajat in varsta, care l-ar pregati pe ucenic. Hollande a mai declarat ca va incerca sa impuna penalizari financiare companiilor profitabile care anunta concedieri doar pentru a-si mari pretul actiunilor, potrivit Reuters. In conditiile unor concedieri anticipate la companii precum retailerul Carrefour si producatorii auto General Motors (GM) si Peugeot-Citroën, principalul consilier al presedintelui francez, Michel Sapin, a spus ca Hollande isi va respecta rapid angajamentul. Sapin, considerat drept posibil viitor prim-ministru sau ministru de Finante, a spus ca scopul este ca astfel de concedieri sa devina “extrem de costisitoare”. Presedintele francez este primul om politic din Europa care nu numai ca face din somaj si din locurile de munca o tema extrem de importanta de reflectie, dar incearca sa gaseasca si rezolvari la nivel national. Si nu este singurul. La nivel european, Comisia Europeana are un obiectiv strategic de a ajunge in anul 2020 cu 75% din populatia activa angajata. In aprilie, a fost propus un pachet legislativ, pentru toate statele membre, care sa combata problematica dificila a somajului. László Andor, Comisarul European pentru munca, afaceri sociale si incluziune, ne-a detaliat in interviul care precede acest material unele dintre masurile propuse de Comisie. Andor a subliniat faptul ca una dintre prioritatile reale europene trebuie sa devina crearea de noi locuri de munca. Situatia este extrem de simpla, de fapt. Daca nu ajungem sa avem oameni angajati, nu vom putea sa crestem economic. Cu cat dam mai multi oameni afara, cu atat economia europeana, inclusiv cea a Romaniei, se comprima. Chiar daca companiile reduc costurile prin concedierea oamenilor, pe termen mediu masura se intoarce impotriva lor. Fara piata de desfacere, adica fara consumatorii care sa cumpere sau sa consume produsele si serviciile pe care organizatiile le produc, nu poate exista crestere economica. Fara scheme de ajutor social bine puse la punct, care sa reincadreze oamenii in munca, scheme care trebuie elaborate de guverne, nu putem asista la niciun fel de stabilizare economica. Mai mult, ne confruntam cu tot felul de alte probleme legate de aceste aspecte, printre care viitorul sistemelor de pensii, deficitele bugetare legate de acest fapt, impovararea sistemelor sociale peste masura cu prea multi asistati. “Datele referitoare la somajul din zona euro arata necesitatea reformarii rapide a economiei europene, pentru sustinerea unei cresteri economice bazate pe inovare. Ramanerea in urma fata de Statele Unite ale Americii, Coreea sau Japonia din punctul de vedere al drumului de la activitatea de cercetare si dezvoltare la uccesul comercial al unui produs ar trebui sa fie o preocupare majora a decidentilor europeni. Europa are performante economice bune in domenii care existau si acum 50 sau 100 de ani, pe cand Statele Unite ale Americii performeaza excelent in zone care nici nu existau inainte de 1970 – IT, biochimie, industria aerospatiala”, precizeaza Florin Eugen Sinca, analist in cadrul Directiei Strategie, Cercetare de Piata si Macroeconomica la BCR. Acesta mai spune ca viitorul buget comunitar, care va acoperi intervalul 2014- 2020, ar putea oferi unele raspunsuri in acest sens. Inventivitatea specifica tinerilor dar si specialistilor din tarile emergente din Europa, printre care si Romania, reprezinta o solutie la problemele economice de pe continent, daca fondurile europene din viitorul exercitiu financiar vor fi mai bine directionate. Indemnul la o folosire mult mai buna a viitorului buget comunitar a venit si din partea comisarului Andor, care tinut sa mentioneze ca, pentru bugetul 2014-2020, Comisia a propus ca Fondul Social European sa aiba un minim de 84 de miliarde de euro care sa se adreseze prioritatilor investitionale: accesul la forta de munca pentru someri, integrarea sustenabila a tinerilor “NEET” (tineri care nu mai studiaza, nu sunt angajati sau in stagii) in piata muncii, chiar si oferirea de garantii, sprijinirea celor pe cont propriu, a antreprenorilor si a celor care vor sa faca afaceri, precum si recalificarea si incluziunea sociala. Utilizarea fondurilor europene este una dintre cele mai bune solutii, atat pentru antreprenori, cat si pentru companii, in directia crearii sau mentinerii locurilor de munca. Sunt fondurile cele mai la indemana pentru a utiliza un capital potential, pentru crestere si dezvoltare. DE LA EUROPEAN LA NATIONAL Comisarul European Pentru Ocuparea Fortei de munca, László Andor, imi spunea in interviu ca masurile luate la nivel european nu sunt de ajuns. Este nevoie mai ales de masuri nationale care sa faciliteze tranzitia spre crearea de locuri de munca. Daca politicile la nivel european ajuta statele membre, este nevoie de masuri practice locale pentru a crea o adevarata piata a muncii nationale dinamice si apoi una cu adevarat europeana, unde Comisia se lupta, cu toate mijloacele pe care le are la dispozitie, sa o realizeze. In acelasi timp, realizam ca pietele nationale ale muncii sunt legate direct de cele europene. Un exemplu in acest sens vine de la economistul BCR, Florin Eugen Sinca. Rata somajului din Spania, de 24,1% in luna martie, poate genera o presiune indirecta asupra economiei romanesti prin intermediul numarului mare de romani care lucreaza acolo. Remiterile angajatilor romani din strainatate au fost, in 2011, cu aproximativ patru miliarde de euro sub maximul istoric consemnat in 2008 si nu ne asteptam la o revenire pe termen scurt. Analistul economic Aurelian Dochia subliniaza ca situatia ingrijoratoare legata de ocuparea fortei de munca dureaza de mai multi ani si nu se limiteaza la Europa – chiar si in Statele Unite, unde revenirea din recesiune a fost mai rapida si mai bine conturata, somajul se reduce cu mare intarziere. “Daca ne uitam la evolutiile pe termen mai lung, se constata chiar un fenomen neobisnuit, crestere economica fara creare semnificativa de noi locuri de munca”, spune analistul. Criza nu a facut decat sa precipite o tendinta preexistenta, somajul a atins cote foarte ridicate si deja se constata ca iesirea din recesiune, chiar asa sovaielnica, cum este in Europa, nu garanteaza reducerea somajului. Dochia mai spune ca toate guvernele si toti liderii politici se declara preocupati de situatia somajului. Exista doua viziuni care se confrunta in ceea ce priveste politicile ce ar trebui sa fie urmate pentru reducerea somajului: pe de o parte dreapta politica, care insista pe nevoia cresterii competitivitatii economice prin flexibilizarea pietei muncii si tinerea sub control a cresterii salariilor, si stanga, care insista pe protectie sociala, apararea drepturilor castigate, redistribuire. Situatia difera mult de la tara la tara. Germania a trecut de la inceputul anilor 2000 printr-o reforma profunda a pietei muncii si a asistentei sociale, in timp ce Italia, Spania, Grecia si chiar Franta au preferat mentinerea unor sisteme mult mai rigide si protective. “Rezultatele se vad: Germania (si in general tarile din nordul continentului) si-au intarit competitivitatea internationala, tarile din sud si-au mentinut standardele pe datorie. Fractura pe care o vedem acum in Europa nu se repara usor; reformele pietei muncii nu produc rezultate imediate si criza face mai dificila implementarea unor asemenea reforme. Vedem ca tensiunile sociale in crestere maresc instabilitatea politica, iar aceasta reduce capacitatea guvernelor de a actiona. Intram intr-un cerc vicios foarte periculos”, a precizat Aurelian Dochia. Cu toate acestea, este necesara reformarea sistemelor sociale, pe modelul tarilor nordice sau al Germaniei, pentru a putea creste economic. Guvernele nationale din majoritatea statelor europene trebuie sa realizeze ca, fara actiuni ferme si rapide, nu vor mai putea face nimic. In primul rand trebuie integrati sau reintegrati tinerii in munca, iar aici posibilitatile sunt multe: de la accesarea fondurilor europene pentru sprijinirea recalificarii lor, pana la acordarea de facilitati fiscale companiilor care angajeaza tineri. De altfel, fara un puternic sprijin din partea companiilor nu se poate face nimic. Iar aici spatiul de manevra permite anumite facilitati fiscale, astfel incat organizatiile sa angajeze tinerii. Un exemplu vine din Germania – schema Kurzarbeit, care este probabil cel mai cunoscut exemplu de ajutor venit din partea statului pentru piata fortei de munca. Comisarul Andor spune ca scheme diferite de ajutor se regasesc si in alte 20 de state membre, iar sprijinul prin aceste programe a dus la salvarea unui milion de locuri de munca. La ce se refera schema Kurzarbeit? Companiile au agreat sa evite concedierile prin reducerea orelor de munca ale unora sau ale tuturor angajatilor, iar guvernul a subventionat o parte din venitul pierdut prin aceasta reducere. In al doilea rand, trebuie reformat sistemul de asistenta sociala, pentru a putea ajuta exact acele categorii de oameni vulnerabili. Fara flexibilizarea si competitivitatea chiar a acestor sisteme de protective sociala, ele nu vor mai exista, iar consecintele au efecte nebanuite. Si asa ajungem si la Romania, unde situatia nu este atat de disperata ca in alte state, dar daca reformele structurale nu continua si investitiile straine directe nu cresc, am putea asista la cresteri ale somajului. Deocamdata stam bine la cifrele legate de forta de munca ocupata, dar si la noi tinerii devin o problema la angajare, ceea ce urmeaza tendinta europeana. Recenta schimbare a guvernului, dar si preferinta majoritatii populatiei pentru partidele de stanga arata ca si la noi oamenii s-au saturat de masurile de austeritate si doresc o reintoarcere la crestere economica. Indiferent de culoarea politica a guvernului, este nevoie de masuri sustinute pentru a beneficia de crestere, mai ales ca Romania inca se afla pe ultimele locuri in ceea ce priveste capacitatea de crestere in anumite arealuri geografice. Economistul Florin Eugen Sinca spune ca la noi ar trebui accelerate eforturile de angajare a tinerilor in zonele rurale pentru revitalizarea satului romanesc, locul unde traieste jumatate din populatie. ”In primul rand, ar trebui o strategie coerenta de urgentare a comasarii terenurilor agricole in mari exploatatii orientate catre piata interna si cea externa. In al doilea rand, ar trebui incurajati medicii, profesorii, inginerii sa se stabileasca in sate, pentru cresterea generala a calitatii vietii.” O parte a fondurilor ar putea proveni din bugetul Uniunii Europene, alta parte ar putea fi reprezentata de investitii directe straine sau romanesti, iar a treia parte de fonduri guvernamentale. Astfel, masurile fiscale nu ar incuraja un singur obiectiv, crearea de locuri de munca, ci un mix de obiective macroeconomice – reducerea somajului in randul tinerilor, scaderea importurilor de produse agroalimentare, cresterea investitiilor, impulsionarea cresterii economice, mentinerea inflatiei la niveluri scazute. In afara acestor masuri, ceea ce trebuie sa facem aici este sa procedam cu multa grija, pentru a nu deteriora o situatie si asa fragila. Somajul este mult mai scazut decat media europeana si ultimele reforme ale legislatiei muncii au marit flexibilitatea – pe perioada crizei s-a observat o ajustare atat a numarului de angajati, cat si a salariilor din sectorul privat. “Lucrurile nu stau asa de bine in sectorul public, unde ajustarea numarului de angajati si a salariilor acestora este un proces complicat si litigios. Se contureaza o schimbare de directie la nivel politic care ar putea insemna inversarea unor evolutii in privinta legislatiei ocuparii si salarizarii. Contrar celor dorite, cresterea gradului de protectie a salariatilor sau marirea salariilor ar putea sa se vada nu dupa multa vreme intr-un somaj mai ridicat”, avertizeaza Aurelian Dochia. CONCLUZII NECESARE Chiar daca Romania nu sta atat de rau la acest capitol, iar Europa are mari probleme, somajul in randul tinerilor mai ales este o prioritate pentru orice guvern. Fara forta de munca proaspata, care sa sustina competitivitatea si productivitatea statelor, nu vom reusi sa iesim din comprimarea economiei. Situatia economica dificila este accentuata de nevoia ajustarilor fiscale in tarile cu datorie publica mare. Asa cum afirma Angela Merkel, nu exista masuri de relansare rapida a economiei care sa nu conduca la adancirea deficitelor bugetare si a celor de cont curent. Statele din Europa in care reluarea cresterii intarzie vor fi obligate sa ia masuri prin care competitivitatea economica sa se imbunatateasca: taxare mai redusa a mediului privat productiv, inlaturarea barierelor in calea competitiei, flexibilizarea pietei muncii, accentual pe reconversie profesionala. Dan Bucsa de la UniCredit Tiriac Bank subliniaza ca este nevoie de un mediu economic si fiscal stabil si predictibil pentru a beneficia de crestere economica, de taxare mai redusa a muncii, de flexibilitate a pietei muncii (angajarile cresc atunci cand concedierile se fac mai usor) si de reducerea costului creditarii prin reducerea costului resurselor financiare atrase de banci. Fara toate aceste masuri, nu vom mai ajunge niciodata sa invingem tigrii economiei globale, care cresc pe zi ce trece, ci ne vom multumi sa toarcem intr-o lentoare periculoasa, macinata de interese politice nationale si de ambitii regionale fara fundament, pe fondul unor crize sociale cu impact semnificativ in economia europeana.