Tigrul cu blana de leopard

Tigrul cu blana de leopard

Desi a fost vazuta ca unul dintre tigrii Europei, Romania a avut o dezvoltare inegala, de tip blana de leopard, spune Radu Craciun, economist-sef al BCR si presedinte al Asociatiei Analistilor Financiar-Bancari din Romania (AAFBR).

Vorbim despre autostrazi pe axa nord-sud, dar neglijam un potential pe axa vest-est. Dezvoltarea Moldovei, cu centrul la Iasi, ar creste PIB-ul potential al Romaniei si acesta este genul de politica ce poate sa ne aduca o crestere sustenabila de 5% pe an.

Care sunt evolutiile internationale ce ar putea afecta Romania?

Trebuie sa ne uitam la doua potentiale canale de transmitere a unor evolutii negative in economia Romaniei – canalul comercial, prin care exporturile romanesti ajung in tari care s-ar putea confrunta cu situatii de criza, si canalul financiar. Principalele surse de evolutii potential negative pentru Romania ar fi politica monetara din Statele Unite, care cu siguranta va avea impact la nivel global, ceea ce se intampla in UE (de la situatia economica la emigratie) si ne putem uita si la Asia, mai ales la China, fara a neglija Orientul Mijlociu. Nu cred ca in momentul de fata Grecia, cel putin pe termen scurt, mai reprezinta o sursa de risc. Centrul de greutate s-a mutat catre alte zone.

In SUA, din punctul de vedere al exporturilor, expunerea este neglijabila, deci primeaza canalul financiar. Noi ne-am uitat istoric la corelatia intre evolutiile randamentelor titlurilor de stat americane si germane pe de o parte si randamentele titlurilor de stat romanesti in lei de alta parte si am observat ca, de fapt, corelatia dubla ca marime a fost cu cele germane, nu cu cele americane. Este adevarat ca acest lucru se intampla intr-un context in care prezenta investitorilor straini era mai putin numeroasa decat este acum. Este posibil sa vedem influente mai mari decat in trecut ale politicilor monetare americane, dar asociez o probabilitate mai mare unei influente venite mai degraba pe canalul pietelor emergente.

In Europa, problema este legata de cresterea foarte lenta a economiei si deja vedem ca exporturile nu mai pot sa joace pentru Romania rolul unui motor al cresterii economice. In ceea ce priveste canalul financiar, stim ca cel putin un an si jumatate de acum inainte BCE va pastra dobanda la un nivel foarte scazut si va continua sa injecteze lichiditate in piata. Iar BNR nu a facut un secret din faptul ca va lua orice decizie de politica monetara uitandu-se la ce fac bancile centrale din zona.

In cazul Chinei, canalul de transmitere a evolutiilor negative va fi cel financiar. Daca economia chineza are o aterizare abrupta, un sentiment de aversiune la risc ar putea sa duca inclusiv la vanzari de active romanesti.

Care va fi efectul valului de imigranti din Orientul Mijlociu?

Cert este ca reprezinta o mare provocare. Pentru mine a fost o surpriza incurajarea acestui fenomen fara o analiza extrem de atenta a consecintelor, asa cum am scris si pe blog. La nivelul de sofisticare pe care te astepti sa il aiba tarile dezvoltate din Europa, declaratiile cu impact similar unui bulgare pe care nu stii cum sa il poti opri sunt surprinza­toare si ingrijoratoare. Deja de ceva vreme in Europa se simte lipsa unui organism eficient de decizie. Unii zic de leadership. Cert este ca toate discutiile legate de Grecia si zona euro au aratat ca exista probleme de decizie in UE, probleme confirmate si de aceasta criza a emigrantilor.

Pe termen scurt, o tara ca Germania poate sa se bucure de un impact pozitiv al venirii lor pentru ca va trebui sa aloce de la buget o suma mare de bani – se estimeaza ca vor fi 25 miliarde euro in doi ani – pentru minima integrare si asistenta sociala a acestor oameni. Acest lucru echivaleaza cu un pachet de stimulare fiscala a economiei germane, pentru ca toate platile se vor face catre furnizori de servicii si produse germani. Dar intrebarea este ce se intampla pe termen lung, pentru ca este foarte usor sa atragi o masa de oameni si este extrem de greu sa o mai opresti. Si mai greu este sa integrezi acesti oameni cultural si economic.

Cred ca aceste evenimente vor avea efecte pe termen foarte lung si una dintre intrebarile pe care mi le pun este in ce masura guverne cu mandate de patru ani pot lua decizii cu consecinte pe urmatoarea suta de ani. Cred ca este discutabil daca sunt indreptatite sa ia astfel de decizii in conditiile in care un astfel de proiect cu consecinte ireversibile pe termen lung pur si simplu nu a existat in mandatul lor electoral.

Populatia Romaniei imbatraneste, avem nevoie de imigranti?

Cred ca acesta ar fi abia pasul 3 sau 4 in ceea ce ar trebui sa fie politica de atragere de forta de munca in Romania. Noi avem cateva milioane de romani din tara care sunt someri mascati prin faptul ca au activitate agricola de subzistenta. Deci exista un potential de forta de munca ce ar putea fi calificata si utilizata. In al doilea rand, avem foarte multi romani plecati in strainatate si multi isi doresc sa se intoarca, dar deocamdata nu se intorc pentru ca nu isi gasesc locuri de munca in tara. Este situatia celor plecati din Moldova, cea mai subdezvoltata regiune a Romaniei. Cred ca si de aici ne-am putea gandi la un potential de 1 milion de romani care sa se intoarca in tara daca ar primi o oferta de munca destul de interesanta, mai ales ca in Italia si Spania somajul este destul de ridicat. Al treilea rezervor de forta de munca ar fi cel al romanilor care traiesc in apropierea granitelor tarii – cei din Republica Moldova, din Ucraina, din Serbia, care din punct de vedere cultural ar fi mult mai usor de integrat. Daca punem aceste bazine de forta de munca cap la cap obtinem 3-4 milioane de romani apti de munca care ar putea sa vina sa lucreze. Si atunci, daca avem aceasta varianta, de ce ne-am gandi la imigrantii din Orientul Mijlociu?

“Nu este suficient sa stimulezi consumul si sa spui, gata, creste economia. Daca nu exista oferta pe plan local, o sa vedem o crestere a importurilor, presiuni in aceasta directie manifestandu-se deja“

Cum putem folosi forta de munca din Moldova?

Daca privesti cu atentie Romania se vad zone de somaj zero – Arad, Timisoara, Sibiu, Brasov, Bucuresti, Cluj unde apar deja simptome ale supraincalzirii economice, si zone precum Moldova, unde somajul ajunge pana la 14%. Intrebarea pe care ar trebui sa ne-o punem este daca avem acest potential de dezvoltare reprezentat de zona Moldova, cum facem sa profitam de talentele de acolo. Sa nu uitam ca Iasiul este al doilea mare centru universitar din tara.

Peste tot in Europa Centrala si de Est, vectorul de dezvoltare a fost de la vest la est si este de neinteles de ce se discuta atat de mult despre autostrazi pe directia N-S si nu se discuta mai deloc despre autostrazi pe directia V-E.

Cheia scoaterii Moldovei din subdezvoltare e scoaterea ei din izolare. Moldova este izolata de Carpatii Orientali si am vazut declaratii explicite ale investitorilor care nu sunt motivati sa investeasca in Moldova, pentru ca de acolo nu au cum sa ajunga in vest. UE este interesata sa investeasca in coridoare N-S, pentru ca pe acestea este deja trafic, dar asta nu ne impiedica, ca tara, sa ne stabilim propriile prioritati.

O autostrada vest-est ne-ar crea un potential imens de crestere economica. Aceasta dezvoltare de tip piele de leopard a Romaniei are doua explicatii – mobilitatea scazuta a fortei de munca si lipsa de mobilitate a businessurilor din cauza infrastructurii. Businessurile s-ar reloca in Moldova daca de acolo ar putea sa isi trimita produsele pe pietele de desfacere.

Cum intram in zona euro cu aceasta dezvoltare tip piele de leopard?

Aderarea la zona euro nu este o eticheta pe care intr-o buna zi te hotarasti sa ti-o lipesti in piept. Este o eticheta care se castiga. Toata lumea este de acord ca am intrat nepregatiti in UE, dar in zona euro nu merge asa. Spre deosebire de UE, nu merge sa intri nepregatit si sa te pregatesti pe parcurs. Riscul este foarte mare.

Pentru Romania prioritatea ar trebui sa fie elaborarea unei strategii de dezvoltare care sa ne puna in pozitia de a decide relaxati si fara nicio presiune daca intram in zona euro sau nu. Poate sa spuna cineva cum va arata zona euro peste 6-7 ani? Sunt niste framantari atat de mari incat e posibil ca zona euro sa nu mai arate cum arata acum.

Merita sa avem o schimbare de prioritati: de la intrarea in zona euro catre dezvoltare si competitivitate. Sa vedem cum putem creste PIB-ul potential al tarii, adica PIB-ul care permite o dezvoltare sustenabila fara aparitia de dezechilibre. Dezvoltarea Moldovei nu ar face decat sa creasca PIB-ul potential al Romaniei si acesta este genul de politica ce poate sa ne aduca o crestere sustenabila de 5%.

Nu este suficient sa stimulezi consumul si sa spui, gata, creste economia. Daca nu exista oferta pe plan local, o sa vedem o crestere a importurilor, presiuni in aceasta directie manifestan­du-se deja. Ceea ce se castiga pe partea de consum se pierde pe importuri si poti sa sfarsesti inclusiv cu o inflatie mare. Daca producatorul local vede ca nu poate produce mai mult, va incerca sa obtina macar un pret mai bun.

“Aderarea la zona euro nu este o eticheta pe care intr-o buna zi te hotarasti sa ti-o lipesti in piept. Este o eticheta care se castiga”

Vorbeati de o crestere prea rapida a consumului. Va asteptati la o reactie a politicii monetare?

Ma astept sa reactioneze, dar nu imediat. Scenariul nostru este ca dobanda de politica monetara va ramane neschimbata in perioada urmatoare si vom vedea probabil o crestere in trimestrul IV al anului 2016.

In momentul de fata, aceasta inflatie negativa mascheaza presiunile inflationiste. Noi vedem inflatia la sfarsitul anului 2016 in jur de 1% si in ianuarie 2017 deja va sari peste 2%. Daca BNR nu reactioneaza, ar insemna ca dobanda de politica monetara sa fie real negativa la inceputul lui 2017, deci ma astept la o crestere a dobanzii in trimestrul IV 2016, dar tinand cont si de ce se intampla in jur. Cred ca BNR nu vrea ca prin politica monetara sa induca presiuni in directia aprecierii leului.

Cum vedeti evolutia sistemului bancar?

Vestile sunt amestecate – si bune, si rele. Vestea buna este ca imprumuturile pentru persoane fizice merg foarte bine, creditarea a decolat. In cazul creditului ipotecar un rol important il are si programul Prima Casa. Dar deja cred ca ne apropiem de punctul de la care nu prea mai exista potential de crestere. In privinta managementului activelor, bancile au expunere relativ mare pe titlurile de stat din Romania, au deja o expunere mare pe persoanele fizice, deci singura piesa care lipseste din puzzle este creditarea firmelor.

Ma astept ca in perioada urmatoare bancile sa se indrepte mai mult spre creditarea firmelor. Dar este nevoie si de interes din partea firmelor si aici situatia are mai multe nuante. Pe de o parte, multinationalele se finanteaza de la firmele-mama, iar firmele mici si mijlocii au o problema din perspectiva lipsei de capitalizare. Totodata, troneaza in mediul de afaceri teama de impredictibilitate. Ma refer la intrebari vizavi de contextul international sau de sustenabilitatea politicilor fiscale din Romania. Am auzit oameni de afaceri care se intrebau daca nu este prea frumos ce se intampla acum si cat dureaza relaxarea fiscala. O scadere prea generoasa de impozite nu face decat sa ridice semne de intrebare suplimentare. Aceste lucruri fac ca activitatea de creditare a companiilor sa demareze cu greutate, chiar daca bancile vor avea in perioada urmatoare toate motivele sa se orienteze mai mult spre acestea.

Sunt prea multe banci in Romania? Vom vedea tranzactii pana la sfarsitul anului?

Intr-o tara cu dezvoltarea economica a Romaniei e greu sa justifici existenta atat de multor banci. Te astepti sa ai 4-5 banci universale, sa ai cateva banci mai mici care sa se focalizeze pe nise, dar suntem departe de aceasta situatie. Va fi insa din ce in ce mai greu pentru o banca sa supravietuiasca daca nu are o masa critica, pentru ca toate marjele sunt in micsorare. Pentru bancile mici va fi foarte greu sa reziste si aceasta este explicatia pentru care multe dintre aceste banci fie vor fuziona, fie vor disparea.

Analize și comentarii ale lui Radu Craciun pot fi citite pe blogul sau www.raducraciun.ro