Tehnologii care ne dau fiori

Reading Time: 6 minute

Tehnologia ne îmbunătățește viața, salvează vieți, inovația stimulează inovație și creează locuri de muncă. Nu doar niște sloganuri, ci și evidențe de zi cu zi. Totuși, progresul tehnologic poate scăpa de sub control, dar și deschide uși pentru pagube sau conflicte majore. Am analizat mai multe inovații recente în tehnologie care pot pune în pericol întreaga umanitate.

Roboții, profesori de roboți

Industrie, jucării, armată, gadgeturi, servicii… Prezența roboților în lumea oamenilor este tot mai extinsă și mai sofisticată. Inteligența artificială, folosită azi și în securitatea informatică sau telecom, aduce lumea roboticii tot mai aproape de scenariile SF dintr-un trecut nu foarte îndepărtat. În laboratoarele din Silicon Valley, din Japonia, China sau de pe bătrânul continent, inginerii specializați în robotică raportează progrese pe bandă rulantă. Și aceasta, cândva aducătoare de serviciu și salarii pentru ființa umană, astăzi tot mai acaparată de mașinăriile inteligente. De altfel, dacă în prezent există aproximativ 2 milioane de roboți industriali, în trei ani vor ajunge până la aproximativ 3 milioane, iar fiecare nou robot din economia americană reduce rata ocupării de muncă cu 5 muncitori. Roboții vor scuti angajații de procesele repetitive, cronofage și vor contribui la reducerea cheltuielilor operaționale. Robotics Process Automation (RPA) este una dintre tehnologiile viitorului deja adoptată de mari companii precum Generali, AON, JPMorgan, Barclays, SAP, McDonald’s, American Express, Pfizer sau Piraeus Bank. Pe de altă parte, RPA generează dezbateri intense cu privire la viitorul pieței muncii, în contextul „angajării” roboților software care să realizeze activități specifice oamenilor; roboți care lucrează 24 de ore pe zi, șapte zile din șapte, fără concedii, pauze de masă și care nu generează erori. Robotul poate fi considerat cea mai flexibilă „mână de lucru”, care reacționează instant la comenzi. În plus, în funcție de piața în care se face această implementare, costul unui asemenea „angajat” poate fi de numai 20% din costurile pe care le implică un salariat obișnuit.

Din punct de vedere tehnologic, inovația anunțată recent de compania americană RightHand Robotics a stârnit admirație, dar și noi temeri legate de acest subiect. Pentru început, inginerii de la RightHand au arătat cum roboții industriali pot depăși limitele automatizării în ceea ce privește alegerea sau sortarea unor anumite produse, până acum fiind programați pentru un singur obiect sau o singură sarcină. Astfel, noutatea adusă de firma americană constă în faptul că roboții, dotați cu o cameră video, analizează fiecare obiect cu care intră în contact și prin algoritmii de inteligență artificială cu care sunt echipați decid ce trebuie să facă cu fiecare obiect în parte. Informația furnizată de „ochiul video” este procesată rapid și brațul robotic știe cu câte degete să apuce fiecare obiect. La mijloc este și un proces de învățare, iar progresul, așa cum știm și noi, oamenii, trebuie transmis mai departe. Iar aici apare o nouă inovație a celor de la RightHand Robotics. Cum sistemul IT se bazează pe servere și cloud, informația nouă acumulată de un singur robot este transmisă instant și preluată de toți ceilalți roboți conectați la sistem, indiferent de locul pe glob unde se află și în ce unitate de producție… muncesc. Astfel intră în cronicile roboticii ziua în care roboții încep să învețe unii de la alții.

Securitatea IoT

Spre deosebire de un laptop sau de un dispozitiv mobil, unde utilizatorul poate instala o soluție de securitate, în cazul dispozitivelor din universul Internet of Things acest lucru este imposibil întrucât atât sistemul de operare, cât și hardware-ul sunt foarte fragmentate. Breșele din securitatea internetului tuturor lucrurilor (aflat abia la începuturile dezvoltării sale) au pus la pământ site-urile unor corporații și instituții de presă, blocând activitatea mai multor organizații. Printr-o simplă exploatare a unor vulnerabilități informatice la un… frigider sau la o imprimantă, așa cum s-a întâmplat în atacul de proporții cu nume de cod „Mirai”. Este dificil de speculat care vor fi daunele provocate de dispozitivele IoT vulnerabile, cel puțin în condițiile în care se estimează că până în 2020 vor fi între 20 și 50 de miliarde de astfel de dispozitive conectate la internet. Oricum, pierderile cauzate de atacurile cibernetice s-au ridicat la aproximativ 600 de miliarde de dolari în 2016 și, în medie, consecințele unui atac cibernetic se ridică la 12,7 milioane de dolari per companie, arată un raport Center of Strategic and International Studies. În ceea ce ne privește, 46% dintre români se arată îngrijorați că un eventual atacator ar putea prelua oricând controlul dispozitivelor inteligente pe care le folosesc zilnic, ceea ce îi expune la furt de date personale, spionaj și invadarea vieții private. Specialiștii în securitate cibernetică Bitdefender atrag atenția asupra unor greșeli simple făcute frecvent de utilizatorii români de gadgeturi smart. Astfel, utilizatorii își conectează toate dispozitivele în aceeași rețea Wi-Fi. Asta îi face vulnerabili la atacuri cibernetice, întrucât fiecare gadget extinde suprafața de atac și reprezintă o potențială poartă de acces. Recomandarea este ca dispozitivele inteligente să fie conectate într-o rețea separată de cea în care își țin laptopurile sau telefoanele. Gadgeturile smart au de regulă datele de acces (nume utilizator și parolă) foarte slabe, astfel că încercările de spargere a parolelor reușesc, în medie, în unu din patru cazuri. Odată compromise, atacatorii pot ajunge cu ușurință la laptopuri și telefoane, dacă sunt conectate în aceeași rețea, și pot accesa date confidențiale. De asemenea, clienții trebuie să țină cont și de securitatea dispozitivului, nu doar de funcționalități, design și performanță, însă acestea din urmă îi pot ademeni pe cei neavizați, care aleg să le cumpere fără să țină cont de riscuri. În general, utilizatorii nu au așteptări prea mari din partea producătorilor în materie de securitate, iar hackerii își pot construi rețele imense de terminale (botnet) prin care să atace anumite ținte, prin atacuri de tip DDoS.

De multe ori, oamenii nu sunt conștienți de faptul că locuiesc într-o casă inteligentă, deși s-au înconjurat de dispozitive conectate: telefon, tabletă, smart TV, console de jocuri, ceasuri smart, camere de supraveghere. În România, doar unu din șapte orășeni spune că locuiește într-o casă inteligentă, deși o familie de la oraș are în medie zece dispozitive, cel mai adesea telefoane, laptopuri și televizoare smart. Mai mult, unu din zece români nu cunoaște numărul terminalelor conectate din propria locuință. „Pentru a securiza dispozitivele IoT trebuie schimbată paradigma clasică de securizare ce prevede instalarea unei soluții locale pentru fiecare dispozitiv și înlocuită cu o tehnologie capabilă să identifice și să securizeze orice dispozitiv atașat la rețeaua locală“, spune Liviu Arsene, Senior e-Threat Analyst la Bitdefender.

Mașina personală, controlată de alții

Computerul de bord al mașinii personale cumulează și el tot mai multă tehnologie și furnizează servicii peste servicii. Mai mult, a fost dezvoltat și sistemul de comunicații wireless dintre mașină și diverse gadgeturi, între care smartphone-ul. Numai că această facilitate a devenit rapid o țintă pentru răufăcători. Semnalul de alarmă, la nivel global, a fost dat de problema de securitate din softul ConnectedDrive, care a permis hackerilor să deschidă ușile a peste 2 milioane de vehicule Rolls-Royce, Mini şi BMW. Problema a intrat pe ordinea de zi în Congresul SUA, fiind considerată o problemă de siguranță națională. Și nu a fost un caz singular. Specialiști în securitate informatică din China au realizat și ei o „demonstrație” pe mașini. Astfel, cu ajutorul unui laptop conectat la internet, programatorii au preluat controlul unui Tesla Model S (cu propulsie electrică) aflat la o distanță de câțiva kilometri, exploatând o vulnerabilitate software. În timp ce mașina se afla în trafic, specialiștii IT au controlat echipamente de la bordul mașinii, intervenind și asupra punctului unde trebuia să ajungă autovehiculul. Imediat, cei de la Tesla au intervenit în sistemul informatic al mașinii, reparând breșa de securitate. Desigur, tot o intervenție wireless. Conform Gartner, în 2020 vor exista în circulație 220 de milioane de mașini conectate. Aceste noi tehnologii promit sa îmbunătățească experiența sofatului, dar, în același timp, aceste salturi tehnologice creează noi căi de atac pentru hackeri, care pot pune în pericol șoferii și pasagerii.

Cyborg. Sau șomer

Cărțile sfinte ne învață că omul este în centrul lumii, fiind un „apogeu al creației”. Oameni de știință contemporani, cu bani de la tot felul de investitori și vizionari, încearcă să aducă cyborgul din cărți și filme SF în concret. Pentru că robotica și inteligența artificială cuprind tot mai multe sfere ale vieții și societății, fondatorul Tesla și SpaceX, miliardarul Elon Musk, a venit cu propunerea unei simbioze a inteligenței umane și artificiale. Cum studiile arată că milioane de locuri de muncă vor fi preluate de roboți, tot mai „inteligenți”, ideea salvatoare a lui Elon Musk este crearea cyborgului, omul-mașină. Primul pas al lui Musk în această direcție a fost o nouă companie, Neuralink. Inginerii de aici lucrează la dezvoltarea unei interfețe creier-computer: conectarea directă a nervilor la capacitățile unui computer, pentru a „amplifica” puterea creierului.

Limite și responsabilitate

În mâna omului, prin puterea de alegere, discernământ și educație, stă viitorul însuși al planetei și al umanității. Progresul tehnologic nu pare mai mult de o unealtă creatoare de alte unelte, dar globalismul și „suportul” actual fac ca inovațiile să beneficieze rapid de caracter de masă. Lista tehnologiilor care ne dau fiori poate continua cu multe alte subiecte, nu de laborator, ci deja prezente pe piață. Greu de spus acum ce deranjează mai mult: pierderea intimității și supravegherea potențată de internet sau dronele care încep să ne bâzâie și când ne plimbăm prin parc sau când le vedem capabile de atacuri militare. Securitatea informatică nu înseamnă doar viruși care blochează calculatoare, ci oprirea unor sectoare economice, servicii publice, prag de război planetar. Terorismul cyber-informatic se ascunde sub tot felul de haine colorate, dar adeseori susținerea de către un stat sau altul nu mai poate fi combătută prin declarații oficiale. Niciun robot nu poate înlocui pe semenul sau aproapele nostru, tot așa cum o lume distrusă de ciuperca atomică nu poate fi reluată după un restart de joc video.