Teatru fără compromisuri

Reading Time: 4 minute

Dacă ar trebui să o descriu pe Chris Simion-Mercurian într‑un singur cuvânt, acesta ar fi „energie“. Ai nevoie de multă energie ca să ridici primul teatru privat construit în România în ultimii 70 de ani. Dar a trebuit să aștepte 17 ani, pentru că a vrut ca visul să i se îndeplinească fără compromisuri, pe cont propriu. A vândut casa bunicii și, cu banii obținuți, a cumpărat un teren pe Calea Giviței, nr. 53, pentru a construi de la zero un teatru unde vor fi prezentate spectacole montate doar după romane din literatura universală și contemporană.

Ce înseamnă Grivița 53 și cum s-a născut proiectul?

A fost un vis. Acum începe să devină realitate. Am avut de ales între a face compromisuri sau a aștepta momentul compatibil cu sufletul meu. Nu am fost capabilă să-mi vând sufletul, așa că n-am mai avut decât o singură opțiune, proiect independent de stat, inițiativă privată.

Am vândut casa bunicii și cu banii primiți am cumpărat teren să construiesc primul teatru independent din România. De 70 de ani nu s-a construit niciun teatru privat de la zero. Am spart gheața. Ne-am dat trei ani să-l construim. Am așteptat 17 ani, ce mai înseamnă trei?

Ce rol are Pascal Bruckner în acest proiect?

Pascal mi-a fost în primul rând consultant pe toate alegerile mele de text, apoi am discutat mereu pe viziunea artistică. În proiectul Grivița 53 va fi în bordul artistic. Împreună cu alți scriitori de talie internațională, pentru că Grivița 53 va avea repertoriul exclusiv realizat pe baza de dramatizări, adică adaptarea unor texte literare pentru scenă. Este ceea ce mă definește în cariera mea. Și aș mai vrea să spun că nu intenționez să îi fac un teatru lui Chris Simion, ci să inițiez un teatru deschis pentru cei care cred în demersul artistic pe care îl propun.

Vorbim despre o investiție de 1 milion de euro. De unde vin banii?

Vom aborda toate modalitățile realiste de finanțare încercând să concretizăm acest proiect în primul rând împreună cu spectatorii și partenerii noștri. Cred total în sursele private și nu mai dau prioritate statului, mă las doar surprinsă însă de vreun ministru sau de vreun primar care are viziune și va dori să fie partener în construcția primului teatru independent din România.

Vom face campanie publică de foundraising, vom depune la fonduri europene dacă ne vom încadra în vreo linie de finanțare și alte idei. Suma nu este fantasmagorică. Teatrul Național București a avut 70 de milioane de euro și banii au venit de la bugetul de stat. Noi avem nevoie de 1 milion de euro. Proiectul este sustenabil, are viziune artistică și garantează unicitate, ceea ce cred că este vital în ziua de astăzi.

Oamenii au nevoie de autentic, de adevăr. Asta am dat publicului timp de 17 ani mergând cu cortul din spațiu în spațiu, cărând decorul cu metroul sau cu autobuze, lipind afișe, împărțind pliante, stând la intrare la bilete și multe altele. Cred că publicul îmi va fi alături în această aventură și împreună cu spectatorii mei vom construi această insulă culturală.

Ați spus că ați așteptat 17 ani ca să vă îndepliniți visul fără să faceți compromisuri. Ce înseamnă compromis în teatru?

Când o să fie gata acest teatru, voi scrie o carte. Cu situații concrete. Când le-am trăit a fost ilar și dureros. Acum m-am detașat și le privesc cu umor. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am valori sănătoase și nu m-am trădat și mă bucur că am fost pusă în situații în care am avut ocazia să îmi testez caracterul, principiile, credința. Puteam să am un teatru în foarte scurt timp. Și n-am fost ispitită o dată, ci de câteva ori. Nu am vrut să îmi împlinesc acest vis oricum. Mi-am zis că dacă va fi să se întâmple, trebuie să fie curat. Și așa o să fie.

Cum au evoluat industriile creative din România în ultima perioadă?

Organic, firesc, dar greu, pentru că nu te ajută sistemul, nu ai legislație. De exemplu, dacă măcar un an de zile ar exista un buget comun atât pentru teatrul de stat, cât și pentru cel privat, s-ar lămuri multe. Lupta dintre cele două sisteme nu este estetică, ci financiară. Privații cer din banii instituționalilor. Din interior, vezi că unii cerșesc, alții risipesc. E firesc să sprijini o mișcare culturală care demonstrează că e necesară. Cine va avea curajul acestui gest legislativ va intra în istorie.

Scriitorul francez Pascal Bruckner, primul susținător al proiectului Grivița 53: „Nu am fost deloc surprins că s-a aruncat în acest vast proiect care ar trebui să schimbe pentru totdeauna scena dramatică românească și teatrul independent din București. Nu numai că o încurajez în această întreprindere, dar este o onoare pentru mine să fiu susținătorul unei asemenea inițiative și să ducem la realizare acest vis.“

Chris Simion-Mercurian este unul dintre oamenii care au pus bazele teatrului independent românesc, fondând împreună cu scriitorul francez Pascal Bruckner în 1999 Fundația „Compania de teatru D’AYA“, una dintre primele companii de teatru independent de pe piața locală. Ulterior, în 2008 a lansat UNDERCLOUD, primul festival de teatru independent din România, care în prezent se află la a treia ediție internațională. De-a lungul anilor, Chris Simion-Mercurian a montat piese precum „Maitreyi“, „Mecanica inimii“, „Oscar și Tanti Roz“, „Domnul Ibrahim și florile din Coran“, „Hoții de frumusețe“,”Dragostea durează 3 ani“, „Ce ne spunem când nu ne vorbim“.

Lansarea Grivița 53 a fost urmată de vizionarea în premieră mondială a spectacolului „Crăciun la palat“, piesă scrisă de Pascal Bruckner și transpusă de Chris Simion-Mercurian într-un spectacol-lectură.

Fotografii: Cătălina Flămînzeanu