Studiu: Piața de autovehicule electrice intră pe o traiectorie de creștere accelerată

Studiu: Piața de autovehicule electrice intră pe o traiectorie de creștere accelerată

Conform celui mai recent index de electromobilitate din România, piața locală prezintă în continuare o tendință puternic ascendentă în ceea ce privește vânzările de vehicule cu propulsie electrică. 

Cu un număr de 8.893 autovehicule noi pur electrice (EV) și hibride plug-in (PHEV) înmatriculate în 2021, se observă  o creștere de 131% față de anul 2020. Această dezvoltare este determinată de îmbunătățirea constantă a ofertei de modele și de stimulentele financiare generoase. 

Ponderea vehiculelor electrice în totalul înmatriculărilor de autoturisme noi este aproape dublă în 2021 față de 2020, atingând un nou record de 7,3%, ceea ce poziționează România în fața unor țări precum Statele Unite, Japonia sau Coreea de Sud. Cu toate acestea, România rămâne sub piețele majore din Europa (care au atins un nivel mediu de 18% în aceeași perioadă) în ceea ce privește ponderea înmatriculărilor electrice.

Unul din trei modele de autovehicule disponibile în România este electric 

Marii producători își diversifică portofoliul de autovehicule cu propulsie electrică și lansează variante PHEV ale modelelor populare pe combustie internă, precum și variante noi pur electrice. Astfel, oferta locală a crescut cu circa 30% față de 2020, ajungând la un total de aproximativ 125 de modele electrice (EV și PHEV). Dacia Spring a fost de departe cel mai popular model din 2021, reprezentând aproape jumătate din totalul înmatriculărilor de EV-uri, în ciuda lansării relativ târzii, cu primele livrări în octombrie. În segmentul PHEV, SUV-urile și vârfurile de gamă reprezintă majoritatea modelelor noi.

„Tranziția către combustibili alternativi devine din ce în ce mai accelerată și evidentă. Decarbonizarea este un aspect pe care fiecare companie începe să îl includă în strategie. Contextul energetic amplifică și mai mult nevoia de limitare a dependenței de combustibili fosili, în timp ce consumatorii se îndreaptă mai mult spre produse și servicii mai sustenabile.”

Szabolcs Nemes, Partener în cadrul Roland Berger București

Oferta serviciilor alternative de mobilitate, în scădere pentru prima dată după patru ani

În contrast, oferta de servicii de mobilitate alternativă a scăzut pentru prima dată din 2018, deoarece criza pandemică și provocările legate de cadrul legislativ au împins unii jucători să iasă de pe piață, conducând la consolidarea poziției celor rămași. 

Toate segmentele s-au confruntat cu o scădere comparativ cu anul precedent, însă în zona de car sharing, jucătorii rămași s-au concentrat mai mult pe mașini electrice, menținând flota totală la un nivel similar anului precedent.

Implementarea infrastructurii de reîncărcare a încetinit

Ritmul anual de creștere a infrastructurii publice de încărcare a scăzut la aproximativ 50%, față de circa 70% în anii anteriori. Cu toate acestea, numărul stațiilor de încărcare s-a extins la aproximativ 1.000 de unități, trei din patru județe ajungând la peste 10 stații de încărcare fiecare. 

Proporția stațiilor rapide este în continuă creștere: acestea au ajuns să reprezinte una din trei stații existente. Dezvoltarea celor ultra-rapide (cu viteză de încărcare >150 kW), inexistente în România înainte de 2020, ia avânt, însă numărul acestora rămâne totuși limitat (circa 1% din total) în special din cauza nevoilor momentan reduse pentru viteze foarte mari de încărcare și a costurilor asociate unor astfel de stații.

Se așteaptă ca inițiativele de finanțare planificate, cum ar fi Planul Național de Reziliență și Redresare, să stimuleze creșterea pieței de stații de încărcare în anii următori, îndeosebi susținută de autoritățile publice. În prezent, comercianții independenți (precum supermarket-urile) rămân categoria dominantă în cadrul infrastructurii de stații de încărcare. 

Subvențiile guvernamentale au atins niveluri record   

Creșterea apetitului pentru vehicule mai sustenabile a determinat autoritățile să tripleze bugetul pentru programul guvernamental de stimulare Rabla Plus (inclusiv o alocare adițională în luna august), până la suma de 123 de milioane de euro. Pentru prima dată de la lansare, toate fondurile au fost complet epuizate până la sfârșitul anului. 

Se așteaptă ca programul să sufere o serie de modificări care ar trebui să faciliteze procesul de radiere a vehiculelor vechi, foarte poluante, și înlocuirea acestora cu modele electrice.

„Vehiculele comerciale electrice au devenit o alternativă atractivă la cele convenționale în România, dovedind o eficiență a costurilor mai ales în mediul urban și semi-urban, în instanțe precum livrarea last-mile.”

Dragoș Fundulea, Principal în cadrul Roland Berger București

Autoutilitarele urbane – candidat excelent pentru electrificare

Producătorii auto au lansat deja pe piața românească mai multe modele de utilitare electrice cu diferite volume de încărcare și capacități ale bateriilor, oferind pentru unele dintre ele o autonomie de peste 300 km cu o singură încărcare. Analiza din cadrul studiului s-a concentrat pe vehiculele comerciale cu volume tipice de 10-20 mc și sarcini utile de până la aproximativ 2.000 kg. 

Cu mai multe lansări planificate pentru perioada următoare și o presiune tot mai mare asupra modelelor pe combustie internă, utilitarele electrice se pot dovedi o alternativă potrivită pentru operatorii comerciali.

Față de vehiculele comerciale cu combustie internă, cele electrice prezintă o eficiență mai mare în scenariile tipice de utilizare urbană sau semi-urbană (adică un rulaj anual de până la 30.000 km), circulând adesea la viteze reduse și având opriri frecvente. Prin urmare, costul total de exploatare (TCO) al unei autoutilitare electrice care funcționează într-un astfel de scenariu este similar cu cel al uneia echivalente alimentată de motorină, chiar dacă prețul de achiziție este în prezent mai mare pentru modelul electric. 

În afară de eficiența energetică îmbunătățită și costuri mai mici de întreținere, un rol important în obținerea unui cost total de exploatare similar îl joacă și stimulentele guvernamentale existente, care reduc prețul de bază cu 12-18%.

Studiul Romanian E-mobility Index (REI 5), realizat de Roland Berger, este disponibil aici. 

Roland Berger

Roland Berger, înființată în anul 1967, este singura companie globală de consultanță de management de top cu origini europene. Cu 2.400 de angajați în 35 de țări, are o prezență de succes în cele mai importante piețe internaționale, cele 50 de birouri ale firmei fiind localizate în toate centrele de afaceri globale majore. În Romania, Roland Berger este prezentă încă din anul 1992 prin biroul deschis la București.

Cei 30 de ani de prezență continuă în România sunt o aniversare atât pentru biroul Roland Berger București, cât și pentru cei peste 200 de clienți sprijiniți în România de-a lungul a 500+ proiecte pe teme care au urmat îndeaproape sau au anticipat evoluția economică locală, regională și globală, precum privatizări, definiri de strategie de creștere, extinderi regionale, redefiniri de modele de afaceri, reorganizări, restructurări, transformări, digitalizare, eficientizare sau evaluare de oportunități legate de sustenabilitate, decarbonizare sau economia circulară.

Photo © Franz1212 | Dreamstime.com