Studiu GfK: Puterea de cumpărare a românilor crește

Reading Time: 3 minute

La nivelul României, venitul net anual pe cap de locuitor a crescut cu 18% în 2018, atingând nivelul de 5.083 euro, de la 4.556 euro în 2017 și 4.181 euro în 2016, potrivit unui studiu anual realizat de GfK privind puterea de cumpărare în Europa pentru 2018.

Cifrele comunicate pentru puterea de cumpărare au fost realizate în euro, la cursul de schimb mediu din 2018 pentru monedele naționale în cauză.

Indicele privind puterea de cumpărare măsurat de GfK este venitul net anual disponibil pe cap de locuitor, din salarii, pensii, ajutor de șomaj și alocații pentru copii, după ce sunt scăzute taxele și contribuțiile sociale, populația folosind puterea de cumpărare pentru cheltuielilor cu servicii, alimentaţie, întreținere, vacanţe, asigurări, pensii private sau achiziţii retail.

Studiul în discuție a fost realizat în 42 de țări europene, rezultatele fiind prezentate grafic sub forma unui ”heat map”. Zonele cu cea mai slabă putere de cumpărare la nivel național sunt reprezentate de culorile albastru și bleumarin iar zonele care au înregistrat o putere de cumpărare mare sunt reprezentate prin culorile portocaliu și roșu.

Cea mai mică putere de cumpărare a fost înregistrată în județele Botoșani, Vaslui, Călărași și Giurgiu, fiind urmate în clasament de județele Suceava, Neamț, Vrancea, Buzău, Ialomița, Teleorman, Olt și Mehedinți. Cu o putere de cumpărare sub media națională, grupul județelor este completat de Satu-Mare, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Harghita, Covasna, Bacău, Iași, Brăila, Tulcea, Vâlcea, Dolj, Caraș-Severin, Gorj, Sălaj și Mureș.

Prahova, Argeș, Constanța, Alba și Arad sunt județele poziționate aproape de nivelul mediei din România din punct de vedere al puterii de cumpărare, prefigurând creșteri economice notabile, dat fiind că includ orașe aflate în competiția dezvoltării.

Cluj, Timișoara și Brașov sunt trei dintre orașele care servesc drept sateliți ai marilor centre economice, beneficiind de investițiile jucătorilor care își reamplasează activitățile în apropierea marilor centre economice. În plus, aceste orașe ocupă locuri fruntașe atunci când vine vorba despre absorbția fondurilor europene și dezvoltarea infrastructurii.

Arad a dezvoltat un număr mare de conexiuni de transport cu rețeaua europeană de drumuri, în timp ce Alba Iulia ocupă loc fruntaș în clasamentul orașelor inteligente din România. În Alba Iulia sunt cele mai multe proiecte ”smart city” implementate.

Grupul județelor cu putere de cumpărare peste media dezvoltării economice a țării debutează cu Brașov și Sibiu, unde este configurată o nouă zonă industrială a țării care atrage investiții semnificative.

Brașov

Județul s-a dezvoltat îndeosebi pe segmente de piață precum imobiliarele sau Business Service, datorită poziționării geografice centrale, numărului de oameni cu abilități tehnice și lingvistice sau a prețurilor mai scăzute față de alte locații. De asemenea, în județul Brașov sunt cele mai multe pacuri industriale din țară, 10, după Prahova cu 15 și Cluj cu 11.

Dezvoltarea industriei automotive și retail a generat un boom al construcțiilor rezidențiale, astfel, în 2017 s-a finalizat cel mai mare număr de locuințe în ansambluri rezidențiale din istoria postdecembristă a Brașovului.

Sibiu

Sibiul este un județ atractiv investitorilor pentru industria auto și IT. Continental, cel mai mare angajator industrial din județ, și-a extins investiția în 2018, urmat de alți jucători mari precum Kika Automatizare, care își transferă activitățile în această regiune.

București, Cluj, Timiș și Ilfov

București, Cluj, Timiș și Ilfov reprezintă polii tradiționali de dezvoltare ai țării, unde puterea de cumpărare este cu cel puțin 20% peste media țării. Aceste zone își mențin stabile ritmurile de dezvoltare.

Forța de muncă ieftină și educată este unul dintre motivele pentru care se dezvoltă și alte orașe în afară de București, industriile care au găsit oportunități în aceste orașe fiind industria componentelor auto, IT și Business Service. Un alt factor important este infrastructura de transport.

Sibiu, Brașov, Arad, Constanța și Alba Iulia sunt orașele estimate a cunoaște o dezvoltare mai mare decât Capitala deoarece au o infrastructură bună, dar și centre universitare care formează piața forței de muncă.

Un alt factor care modifică harta dezvoltării locale este evoluția costurilor, zonele clasice de dezvoltare devin scumpe pentru noii investitori iar asta îi face să se orienteze spre zonele mai puțin explorate ale țării. Un exemplu în acest sens este cazul Clujului, care are în 2019 cele mai scumpe terenuri de spații industriale din țară.

Competiția regională este influențată de disponibilitatea fondurilor europene. Astfel, unele județe au adoptat strategii și alianțe de impulsionare a atragerii acestor fonduri pentru a-și dezvolta infrastructura. De menționat ”Alianța Vestului”, o alianță între județele Cluj, Timiș, Arad și Oradea, care are rolul de a impulsiona atragerea finanțărilor pentru dezvoltarea regională.