Studiu EY: Industriile culturale si creative
Reading Time: 2 minuteSchimbarile generate de noile tehnologii in randul consumatorilor remodeleaza universul industriilor culturale si creative. Desi amploarea si ritmul trecerii catre online variaza semnificativ in diverse zone ale media si entertainment, toate industriile culturale ii resimt efectele, arata cea mai noua editie a studiului care analizeaza 11 industrii creative la nivel global, intitulat Cultural Times, realizat de EY pentru Confederatia Internationala a Societatilor de Autori si Compozitori.
Care sunt factorii cu impact asupra industriilor culturale si creative?
Abundenta: Pentru consumatorii de azi, abundenta si imensa diversitate a continutului reprezinta ceva de la sine inteles.
Continut ilegal: Tehnologiile digitale si internetul au permis aparitia multor servicii si moduri neautorizate de utilizare. Diseminarea ilegala de continut priveaza creatorii si intreprinzatorii din domeniu de venituri, astfel ajungandu-se in unele instante ca actul de creatie sa fie greu de finantat.
Personalizare: Industriile creative reflecta apetitul consumatorului pentru un continut din ce in ce mai personalizat si adaptat la locul, momentul si persoana care il consuma.
Agregare si recomandare: Aparitia canalelor integratoare de entertainment si continut, precum Google si Facebook, a contribuit la o accelerare a segmentarii pietelor antrenata deja de big data si de nevoia de relevanta. Platforme avansate de publicitare ghideaza consumatorul intr-o lume a hiper-alegerilor si ii permite acestuia sa urmareasca tipul de continut specializat, interesant pentru audiente de mici dimensiuni.
Comunitati: Retelele sociale au stimulat aparitia unei economii digitale bazate pe comunitati, in cadrul careia increderea in prieteni este mai mare decat in marcile traditionale si in media.
Implicare: Continutul trebuie sa depaseasca stadiul de la „oferta” la „angajament” pentru a sustine relatiile. Retelele sociale contribuie la productia, difuzarea si marketingul operelor creative si culturale.
Paradoxul digital
Desi digitalizarea reprezinta motorul consumului de media si cultura, unele CCI manifesta o rezistenta acerba la digitalizare, asa cum este cazul cartilor: in anul 2015, tiparul a reprezentat 80% din totalul vanzarilor globale de carti, iar procentul este si mai mare in tarile in curs de dezvoltare.
Apetitul pentru evenimente si locatii fizice s-a accentuat. Industria muzicala este din nou impinsa de la spate de evenimente live, iar veniturile din concerte live depasesc acum vanzarile de muzica inregistrata in unele regiuni.
Distributia digitala este insa un instrument de promovare a evenimentelor live. Folosirea datelor culturale despre consumatori (comportament cultural si recomandari sociale) pentru a-i alerta pe acestia in privinta evenimentelor live si pentru a le vinde bilete permite industriei creative sa combine modelele de afaceri pentru a obtine crestere.
Studiul integral EY poate fi descarcat aici.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz