Studiu. 9 din 10 angajați la stat se supraevaluează la muncă și vor salarii mai mari, pentru că știu să navigheze pe internet

Studiu. 9 din 10 angajați la stat se supraevaluează la muncă și vor salarii mai mari, pentru că știu să navigheze pe internet

Aproape 90% dintre angajații din sectorul public se supraevaluează și consideră în mod greșit că dețin competențe digitale avansate prin faptul că știu să navigheze pe Internet, arată datele unui studiu pe un eșantion de aproape 5.200 de persoane din sistemul de stat, realizat de către Centrul de Formare APSAP, principalul furnizor de cursuri acreditate din România. Având în vedere această autoevaluare, angajații de la stat nu își dezvoltă abilitățile constant, participând în număr mic la cursuri de perfecționare. Mai mult, cei care participă la cursuri plătesc pentru acestea din propriul buzunar în 50% din cazuri, ceea ce este descurajant pe termen lung, mai ales că legea obligă instituțiile publice să investească constant în perfecționarea angajaților.

Falsa înțelegere a competențelor digitale

În urma analizei datelor furnizate de respondenți, 1.477 persoane consideră că dețin un nivel de competențe digitale la nivel AVANSAT. Dintre aceștia, 1.285 înțeleg prin competențe digitale avansate activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet, pe când doar 140 afirmă că dețin cunoștințe de programare și dezvoltare de programe/ aplicații (HTML), care i-ar clasa într-adevăr la un nivel avansat. Constatarea este alarmantă, deoarece activitățile de navigare și căutare eficientă pe Internet nu necesită un nivel avansat de competențelor digitale. Astfel, există o discrepanță reală între percepția deținerii competențelor digitale avansate și nivelul real al acestora.

În ceea ce privește abilitățile digitale, angajații la stat spun că dețin mai multe competențe individual, cel puțin 3-4, dintre care navigarea pe Internet, folosirea programelor și a aplicațiilor specifice muncii, dar și abilități mai tehnice cum ar fi programare software, editare multimedia și utilizarea datelor.

Supraestimarea competențelor și cunoștințelor digitale duce la subestimarea necesității dezvoltării și îmbunătățirii acestora, aspect îngrijorător atât la nivel individual, cât și colectiv. Conform unui raport al Eurostat, nivelul competențelor digitale de bază a crescut treptat în ultimii ani în majoritatea statelor membre UE, dar nu și în cazul României. Țara noastră se află pe penultimul loc, înaintea Bulgariei, în ceea ce privește competențele digitale deținute de adulții activi din punct de vedere economic. Aceeași sursă realizează o diferențiere clară între competențele de bază și cele avansate.

Astfel, având în vedere această percepție pozitivă și supraevaluarea proprie a angajaților asupra competențelor lor, cei din administrația centrală (guvern, ministere) nu merg la cursuri de formare, deoarece nu consideră că educația este prioritară. În plus, 50% dintre angajații la stat spun că au fost nevoiți să plătească cursurile de perfecționare din fonduri proprii, deși instituțiile statului sunt obligate de lege să aloce bugete pentru dezvoltarea și îmbunătățirea competențelor personalului cel puțin o dată la doi ani.

Ce sunt „competențele digitale de bază”

Există diverse definiții pentru abilitățile sau competențele digitale și mai mulți termeni, cum ar fi „alfabetizare digitală”, „competență digitală”, „competențe legate de TIC” și „competențe informatice”, sunt adesea utilizați ca sinonime. În mai 2018, Consiliul a definit competența digitală ca „implicând utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale, precum și utilizarea acestora pentru învățare, la locul de muncă, și pentru participarea în societate. Ele includ alfabetizarea în domeniul informației și al datelor, comunicarea și colaborarea, educația în domeniul mass-mediei, crearea de conținuturi digitale (inclusiv programarea), siguranța (inclusiv bunăstarea digitală și competențele legate de securitatea cibernetică), chestiunile legate de proprietatea intelectuală, precum și soluționarea problemelor și gândirea critică”. În ceea ce privește nivelul competențelor digitale, Curtea se referă în principal la Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, care prevede, pentru nivelurile de bază, competențe care permit îndeplinirea de sarcini simple în toate domeniile menționate de Consiliu.

Și în opinia specialiștilor IT, competențele digitale avansate se referă la capacitatea de a utiliza tehnologiile informatice și de comunicații (TIC) în mod eficient într-o varietate de contexte. Aceste competențe includ, printre altele, operarea tehnică avansată, abilitatea de a scrie cod HTML, de a dezvolta aplicații software și de a lucra cu diferite limbaje de programare, capacitatea de a colecta, organiza, analiza și interpreta datele într-un mod relevant, dar mai ales cunoștințe avansate de securitate cibernetică. Astfel că, navigarea pe Internet sau utilizarea aplicațiilor de birou reprezintă competențe de bază, care, într-o lume modernă și digitalizată, trebuie continuu dezvoltate”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, fondator și președinte al Centrului de Formare APSAP.

Mai mult, România se află pe penultimul loc, doar înaintea Bulgariei, la competențe digitale de bază avute de angajații cu vârste între 25 și 64 ani, potrivit datelor Eurostat.

În luna martie a acestui an, Centrul de Formare APSAP a organizat o serie de sesiuni de perfecționare GRATUITE, în format online, destinate personalului din administrația publică din România, cu scopul actualizării cunoștințelor și noutăților legislative din 11 domenii relevante. În urma acestor cursuri, dintre participanți, 5.162 de angajați din sectorul bugetar au răspuns unui chestionar alcătuit din 29 de întrebări, care a stat la baza unor concluzii semnificative. Studiul a evidențiat aspecte care necesită atenție și intervenții imediate din partea autorităților și instituțiilor responsabile de gestionarea resurselor umane și a resurselor financiare din cadrul administrației publice din România.

Potrivit studiului realizat de Centrul de Formare APSAP:

• 9 din 10 funcționari publici care susțin că dețin competențe digitale AVANSATE înțeleg prin acestea că este suficient să navighezi pe Internet și să utilizezi aplicațiile de birou de tip Word, Excel, PowerPoint

• La nivel național, Administrația Publică Locală (primării, consilii județene, ș.a.) este mai interesată de participarea la programe de formare profesională, decât Administrația Publică Centrală (ministere, guvern, instituții publice deconcentrate, ș.a.).

• În 2024, peste 50% dintre angajații sectorului public și-au suportat din fonduri proprii costul participării la programele de perfecționare, deși Codul Administrativ îl obligă pe angajator să asigure finanțarea acestora

În mod surprinzător, în ultimii doi ani, din totalul celor 5.162 de respondenți, cei mai interesați de cursuri nu au fost cei din Administrația Publică Centrală, ci cei din Administrația Publică Locală. Concret, din 5.162 de respondenți, 2.244 fac parte din Administrația Publică Locală (consilii locale, primării și consilii județene) și doar 1.676 din Administrația Publică Centrală (Guvern, ministere, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome).

Aceste constatări indică faptul că Administrația Publică Centrală nu alocă fonduri pentru participarea la programe de perfecționare profesională pentru angajații săi, fapt care provine din lipsa unei priorități de dezvoltare a personalului.

În ceea ce privește Administrația Publică Locală, peste 53% dintre cei chestionați au declarat că angajatorul suportă costurile participării la programele de perfecționare, în timp ce, în Administrația Publică Centrală, doar 33% dintre respondenți au putut să afirme același lucru. Astfel, Aylin-Alexia David, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP, afirmă faptul că Administrația Publică Locală este mai deschisă și înțelege importanța actualizării continue a cunoștințelor, pentru a reacționa rapid la nevoile cetățenilor și pentru a furniza servicii de înaltă calitate și eficiență.

LEGĂTURA DINTRE VENITUL SALARIAL ȘI PARTICIPAREA LA CURSURI. CE ARATĂ DATELE?

Venitul lunar al personalului din Administrația Publică Locală este mai mic decât cel al personalului din Administrația Publică Centrală. Mai mult de 63% dintre angajații din organismele centrale declară că au un venit cuprins între 5.000 și 10.000 de lei/lună, pe când 57% dintre angajații din cadrul administrațiilor locale spun că venitul lor este sub pragul de 5.000 de lei lunar, potrivit datelor Centrului de Formare APSAP. Totodată, cei mai mulți angajați la stat (90%) susțin că un venit lunar motivant este de cel puțin 1.000 euro. Peste un sfert dintre ei consideră că ar trebui să câștige lunar 1.000-1.500 euro, iar aproape 40% spun că venitul lunar ar trebui să fie în intervalul 1.500-2.000 euro.

PESTE 50% DINTRE CEI DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎȘI ACHITĂ SINGURI PROGRAMELE DE FORMARE

Din evaluarea datelor studiului, se constată că un număr semnificativ de 2.831 de persoane din 5.162 își asumă costul cursurilor de formare profesională și acoperă cheltuielile de certificare din resurse proprii. Există și un segment alcătuit din 761 persoane care sunt de părere că instituția pe care o reprezintă valorizează și sprijină dezvoltarea lor profesională prin diverse programe și cursuri de formare, deși tot ei au ajuns să suporte costul programelor de formare profesională.

„Această constatare subliniază diferențele dintre modul în care individul și instituția își asumă responsabilitatea pentru dezvoltarea profesională. Este important ca organizațiile să continue să ofere sprijin și oportunități de învățare pentru angajați, pentru a promova angajamentul și creșterea profesională în cadrul acestora”, afirmă Anca-Cătălina Bașturea, analist al Centrului de Formare APSAP.

Angajații din primării și alte instituții din mediul rural, puțin interesați de perfecționare

În ciuda faptului că programul de formare gratuit, organizat de Centrul de Formare APSAP, a fost trimis către toate instituțiile publice centrale și locale din țară, rata de înscriere a fost redusă în mediul rural. În timp ce peste 80% dintre participanți sunt din mediul urban, doar 17,4% dintre angajații de la instituții publice din comune și sate au participat la cursuri de perfecționare gratuite, deși în mediul rural este o mare nevoie de adaptare la mediul digital, punctează Bogdan-Costin Fârșirotu, fondatorul Centrului de Formare APSAP. Astfel, expertul APSAP spune că acest dezechilibru ridică un mare semnal de alarmă referitor la informația care ajunge îngreunat la angajații din sectorul public care locuiesc în afara zonelor urbane, dar care trebuie să fie la curent cu schimbările legislative, dar și cu oportunitățile pe care piața le oferă.

Fondată în 2006, organizația neguvernamentală Centrul de Formare APSAP a devenit unul dintre cele mai de încredere organizații care furnizează programe de perfecționare pentru sectoarele public și privat din România. Furnizor acreditat de formare profesională, cu o experiență de mai bine de 18 ani, Centrul de Formare APSAP are peste 250.000 de participanți activi și un corp de lectori alcătuit din 75 formatori excepționali. Prin cursurile oferite pentru angajații de la stat și cei din domeniul privat se află cursuri de resurse umane, protecția datelor, competențe digitale, marketing digital și social media, public speaking, competențe antreprenoriale, management de proiect și altele. Toate cursurile APSAP sunt autorizate de Ministerul Muncii și de Ministerul Educației.

Sute de companii private aleg, an de an, serviciile de formare și perfecționare organizate fizic (cu prezență) sau în format online ale Centrului. Doar în ultimii 4 ani de activitate, Centrul de Formare APSAP a organizat 3.000 de programe de formare și conferințe naționale la care au participat peste 100.000 de persoane fizice, funcționari publici, personal contractual, demnitari și alte categorii de personal din țara noastră.