Storia.ro: 51% dintre români cred că nu se pot proteja în cazul unui cutremur

Storia.ro: 51% dintre români cred că nu se pot proteja în cazul unui cutremur

Astăzi, la împlinirea a 45 de ani de la cutremurul care a zguduit România pe 4 martie 1977, Storia.ro și Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise) aduc în atenția tuturor o analiză a atitudinii românilor de astăzi față de riscul seismic, pentru a contribui la o mai bună informare.

Deși 51% dintre români consideră că nu se pot proteja în niciun fel de un eventual cutremur, realitatea este diferită. E foarte important ca oamenii să conștientizeze riscurile unui posibil mare seism, dar mai ales să fie informați corect, să cunoască măsurile necesare în astfel de situații de urgență și să acționeze chiar de astăzi.

În acest scop, Storia.ro și Re:Rise au creat un GHID cu măsuri simple și aplicabile de către oricine și au organizat un webinar LIVE în care au fost adresate cele mai întâlnite preconcepții despre riscul seismic al clădirilor și soluțiile disponibile proprietarilor și celor care vor să se mute.

Conform studiului realizat de Storia.ro, 51% dintre români au declarat că nu există sau nu știu să existe acțiuni imediate pe care le-ar putea face în locuințele lor pentru a fi mai protejați în cazul unui cutremur major, în timp ce 49% au afirmat că știu de existența unor măsuri imediate în astfel de situații.

Pentru a-i ajuta pe români să întâmpine mai bine pregătiți eventuale astfel de situații excepționale, Storia.ro împreună cu Re:Rise au dezvoltat un ghid simplu cu cele mai importante șapte măsuri care pot fi aplicate chiar de astăzi.

În eventualitatea unui cutremur major, este foarte probabil ca anumite servicii de primă necesitate să fie întrerupte temporar sau defectate. Principalele rețele de comunicare, precum telefonia fixă, mobilă și internetul, pot fi indisponibile sau suprasolicitate, iar transportul public poate fi blocat temporar.

Din aceste motive este important să existe pregătit în avans un plan de întâlnire cu cei apropiați, care să nu depindă de mijloacele de comunicații și care să ia în considerare mai multe rute posibile, inclusiv rute care nu depind de transportul în comun.

De asemenea, după producerea unui cutremur semnificativ, magazinele și supermarketurile își vor opri temporar activitatea, iar bancomatele pot deveni inaccesibile, astfel că va mai dura ceva timp până când se vor putea face din nou cumpărături, iar oamenii vor trebui să se bazeze pe rezervele proprii.

Tocmai de aceea, este indicat ca, în măsura posibilităților, să existe depozitat în locuință un stoc cu provizii de apă, mâncare neperisabilă și produse de uz zilnic.

Totodată, în timpul unui seism se pot rupe fire de electricitate și se pot sparge sau deteriora diverse țevi, ceea ce reprezintă un potențial risc după încetarea mișcării seismice. Până la stabilizarea situației și a unei eventuale implicări din partea autorităților sau furnizorilor, este recomandat să se oprească individual toate utilitățile din locuințe. Dacă sunt cunoscute din timp locurile din care se poate opri curentul, apa și gazele, se pot evita rapid eventuale pericole ulterioare seismelor.

Peste 80% dintre respondenții care își caută locuințe nu ar achiziționa proprietăți cu risc seismic de gradul I sau II

În prezent în Bucureşti se află peste 2.000 de clădiri extrem de vulnerabile la cutremur, însumând zeci de mii de apartamente și spații comune. Deloc întâmplător, Bucureştiul este și capitala europeană care prezintă cel mai mare risc seismic.

Informarea despre clădirile de locuințe este esențială înainte de a lua decizia unei achiziții sau închirieri.  Este necesar să fie cunoscut anul de construcție, dacă sunt documentate expertize tehnice sau reparații după anul 1977, dacă fațada sau casa scării trădează semne ale cutremurelor trecute, dacă locuința a avut modificări precum pereți sparți sau supraetajări, dar mai ales dacă se încadrează într-o clasă de risc seismic.

Studiul realizat de Storia.ro și Re:Rise arată că 89% dintre românii care își caută locuințe cu scopul de a le cumpăra nu ar achiziționa proprietăți cu risc seismic de gradul I, respectiv risc ridicat de prăbușire, în timp ce 78% nu ar achiziționa nici proprietățile încadrate la risc seismic de gradul II.

Mai mult decât atât, 85% dintre români nu sunt dispuși să treacă cu vederea riscul seismic ridicat al unei clădiri în care au găsit o proprietate, chiar dacă locuința ar îndeplini toate celelalte criterii de căutare pe care le au. 

Conform datelor Storia.ro și OLX Imobiliare din ultimele 17 luni, 22% dintre cei care au căutat locuințe pe platformă au selectat că își doresc să vadă anunțuri doar despre clădiri construite după anul 1977.

Mit: clădiri fără risc seismic

În ciuda faptului că 35% dintre respondenți, în special cei cu studii medii și superioare, consideră că există clădiri fără risc seismic, conform reprezentaților Re:Rise confuzia legată de clădirile „fără risc seismic” a pornit din lipsa acestora de pe lista oficială a imobilelor expertizate tehnic.

Absența unui bloc de pe lista cu împărțirea imobilelor pe categorii de risc indică faptul că imobilul respectiv nu a fost expertizat în mod oficial, nu că nu ar prezenta risc seismic. O clădire expertizată și găsită să corespundă normativelor de proiectare în vigoare va fi încadrată în categoria Risc Seismic IV, adică cel mai scăzut risc.

La capitolul temerilor legate de un eventual mare cutremur, în timp ce 36% dintre români au recunoscut că le este teamă sau foarte teamă de cutremur, majoritatea (peste 60%) au declarat că nu sunt atât de temători. 46% dintre respondenți au afirmat că le este doar puțin teamă sau chiar deloc, iar 18% au răspuns că sunt temători doar într-o oarecare măsură.

Temerile românilor au o strânsă legătură cu zonele în care locuiesc aceștia, conform studiului realizat. Există o diferență vizibilă între nivelul de teamă pe care-l au respondenții care locuiesc în spațiul intracarpatic, comparativ cu cei din spațiul extracarpatic, recunoscut cu zone mult mai afectate de cutremure. Românii din spațiul extracarpatic se tem în proporție de 44%, în timp ce doar 17% dintre cei care locuiesc în zona intracarpatică manifestă un sentiment de teamă. 

De asemenea, studiul arată că nu există o corelație directă între prețul proprietăților și teama de cutremur. Cei mai temători în legătură cu riscul seismic sunt românii care vor să achiziționeze proprietăți la prețuri cuprinse între 60.000 și 100.000 euro, urmați de cei cu proprietăți de peste 100.000, în timp ce respondenții care își caută proprietăți sub 60.000 euro au afirmat în proporție de 49% că le este doar puțin teamă sau chiar deloc.

 „Rezultatele studiului nostru arată că rămâne cât se poate de actuală nevoia conștientizării riscurilor unui cutremur major și a informării corecte despre măsurile prin care ne putem proteja locuințele și viețile. Sprijinim Asociația Re:Rise în efortul de a demonta mituri periculoase și de a oferi date reale și utile. Atât proprietarilor și agenților imobiliari, cât și celor care plănuiesc să se mute în casă nouă și vor să se documenteze pentru a putea lua cele mai bune decizii”, a declarat Sonia Ardelean, Marketing Specialist Storia.ro & OLX Imobiliare.

„Pe datele din prezent, există mai multe zone de risc în București. În mod evident vorbim și despre centrul Capitalei, unde avem un fond construit mai vechi, dar o problemă despre care nu se vorbește încă suficient o reprezintă și blocurile secțiuni tip din cartierele dormitor, construite înainte de 1978. O secțiune care este de notorietate este cea de tip OD, orientare dublă, iar în 1977 a existat chiar și acel colaps total al OD16 în zona Păcii.

În aceste cartiere dormitor nu s-a intrat destul să se expertizeze, de aceea poate să pară că aceste zone sunt mai puțin vulnerabile ca centrul Bucureștiului. Pentru că, așa cum am mai spus-o noi la Re:Rise, faptul că un bloc nu se regăsește pe lista imobilelor expertizate nu înseamnă că acesta este sigur”, susține Matei Sumbasacu, inginer constructor și fondator Re:Rise – Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic.

Chestionarul a fost publicat pe Storia.ro și OLX Imobiliare în perioada octombrie 2020 – februarie 2021, unde au răspuns 2.967 de respondenți la nivel național.

Photo 142376507 © Nikiforov Oleg | Dreamstime.com