Cea mai recentă ediție a raportului Romanians New Media Adoption, realizată de echipa Data Intelligence a agenției de media Spark Foundry, membră a Publicis Groupe România, ne arată o schimbare semnificativă a obiceiurilor de consum media în rândul utilizatorilor urbani de internet. În timp ce activitățile online sunt în scădere, încrederea în știrile TV tradiționale a crescut, indicând o reorientare către media tradițională.
Internet vs. TV: 45% dintre utilizatori preferă să urmărească știrile la TV, încrederea în acest mediu fiind în creștere, comparativ cu sursele online. În același timp, 41% caută online produse văzute în reclamele TV.
Scăderea engagement-ului în online: Majoritatea activităților online au înregistrat o scădere, în special jocurile de noroc, consumul de știri și plățile online. Cu toate acestea, plățile online rămân cele mai populare, urmate de căutărea de informații, de cumpărăturile online și de utilizarea rețelelor sociale.
Preferințe media: Publicul tânăr (18-24 ani) preferă platformele video online (YouTube), rețelele sociale și podcast-urile, în timp ce persoanele de peste 35 de ani rămân fidele televiziunii și radioului clasic. Presa tipărită câștigă popularitate în rândul celor cu vârste între 25-34 de ani.
Evoluția platformelor de streaming: Netflix rămâne cel mai popular, urmat de HBO Max și Disney+, iar Smart TV-urile sunt dispozitivele preferate pentru accesarea acestor platforme.
Rețele sociale și E-commerce: 80% dintre utilizatori consideră utile etichetele de produs de pe rețelele sociale, ceea ce susține tendința în creștere de a achiziționa produse direct de pe Instagram.
“În contextul unei perioade aglomerate din punct de vedere al evenimentelor, atât din domeniul sportiv, cât și din cel electoral, se remarcă o tendință de creștere a încrederii în știrile difuzate de televiziuni, în detrimentul celor distribuite online. Această tendință reflectă o reîntoarcere către sursele tradiționale, care sunt percepute adesea ca fiind mai credibile sau mai verificate. Observăm, de asemenea, o scădere a activităților simultane online în rândul celor care urmăresc programele TV, ceea ce sugerează un consum mai concentrat și mai atent al informațiilor difuzate pe micile ecrane.
Totuși, experiențele recente ne reamintesc faptul că influența rețelelor sociale rămâne considerabilă și nu poate fi ignorată. Chiar dacă televiziunea pare să fi recâștigat teren, platformele online continuă să joace un rol esențial în modelarea opiniei publice, prin rapiditatea și dinamismul cu care distribuie informațiile. Astfel, este important să conștientizăm că ambele forme de media, tradiționale și digitale, au un impact semnificativ asupra modului în care percepem și înțelegem realitatea înconjurătoare.” a declarat Mădălina Bâdea, Head of Data Insights, Spark Foundry.
Acest studiu oferă o perspectivă cuprinzătoare asupra preferințelor și comportamentelor care modelează consumul media în România, furnizând informații valoroase despre tendințele din diverse segmente demografice.
Studiul face parte din Focus On: New Media Usage, o serie de rapoarte care urmăresc evoluția comportamentelor de consum media, bazate pe studii cantitative. Prezentul raport a fost realizat în luna octombrie 2024, fiind al doilea dintre cele două rapoarte anuale din serie.
Utilizatorii urbani de internet continuă să prioritizeze informațiile de pe platformele video online precum YouTube, urmate de televiziunea tradițională și de serviciile video la cerere. Aceste tendințe au arătat o evoluție constantă comparativ cu valul din primăvară.
Atenția acordată informațiilor oferite de radio și presă online a scăzut, în timp ce presa tipărită a înregistrat o creștere semnificativă.
Conținutul TV clasic este urmărit în special de persoanele de peste 35 de ani, radioul reușește să capteze interesul celor cu vârste între 35 și 55 de ani, iar presa online atrage în principal utilizatorii de 45 de ani și peste.
Publicul tânăr, în special cei cu vârste între 18 și 24 de ani, se remarcă prin folosirea conținutului de pe platformele video online (YouTube), serviciilor video la cerere, rețelelor sociale și a podcasturilor. Pe de altă parte, persoanele cu vârste între 25 și 34 de ani arată un interes mai ridicat pentru presa tipărită.
Podcasturile atrag în principal persoanele cu vârste între 35 și 44 de ani, în timp ce utilizatorii cu vârste între 45 și 55 de ani preferă video-urile online (YouTube), platformele video la cerere și presa tipărită, pentru a-și acoperi nevoile de informare.
6 din 10 utilizatori urbani de internet continuă să urmărească TV-ul alături de familie, însă numărul celor care vizionează împreună platformele de streaming video este mai mic. De asemenea, 32% urmăresc emisiuni TV sau videoclipuri online pentru copii, marcând o scădere față de valul anterior.
Doar 45% dintre utilizatorii urbani de internet preferă să urmărească știrile la TV în detrimentul online-ului, deși observăm o creștere a numărului celor care au mai multă încredere în știrile de la TV decât în mediul online, comparativ cu valul din primăvară.
Aproape jumătate dintre utilizatorii urbani de internet fac diverse activități online în timp ce se uită la TV, însă 44% spun că accesează internetul doar în timpul pauzelor publicitare. 31% folosesc rețelele sociale pentru a comenta emisiunile și serialele TV, în timp ce 29% se bucură să voteze prin SMS în timpul programelor lor preferate.
Atunci când văd un spot la TV, 41% caută informații despre produs in mediul online, iar 35% preferă să folosească rețelele sociale în locul motoarelor de căutare, pentru a găsi detalii despre produse și servicii.
Pentru 40% dintre utilizatori, rețelele sociale au devenit principala sursă de divertisment.
Persoanele cu vârste cuprinse între 35 și 55 de ani tind să se uite la TV sau pe platforme de streaming împreună cu familia și preferă știrile TV în detrimentul celor online. Cei cu vârste cuprinse între 18 și 44 de ani folosesc rețelele sociale pentru divertisment și caută informații despre produse pe rețelele sociale mai degrabă decât cu ajutorul motoarelor de căutare.
Tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani accesează internetul în special în timpul pauzelor publicitare, adesea pentru a comenta pe rețelele sociale despre emisiunile și serialele TV pe care le urmăresc. La fel ca persoanele cu vârsta cuprinsa între 45 și 55 de ani, aceștia caută frecvent informații online despre produsele pe care le văd în reclamele TV.
Se observă o tendință negativă în toate tipurile de căutări de informații online, cu cea mai mare scădere în căutările bazate pe text. Scăderi semnificative sunt, de asemenea, observate în căutările bazate pe imagini și în căutările directe pe platformele TikTok și Instagram.
Persoanele de peste 45 de ani caută informații pe internet folosind în special textul în motoarele de căutare, în timp ce utilizatorii cu vârste între 25 și 44 de ani preferă căutările pe baza imaginilor și căutările vocale. Persoanele cu vârste între 45 și 55 de ani caută frecvent informații direct pe YouTube.
Utilizatorii mai tineri prezintă comportamente diferite: cei cu vârste între 18 și 24 de ani își iau informațiile în principal de pe Instagram, în timp ce persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani apelează la TikTok pentru a se informa. În plus, căutările realizate direct pe site-urile retailerilor sunt mai frecvente în rândul persoanelor cu vârste între 18-24 de ani și 35-44 de ani.
Aproximativ jumătate dintre utilizatorii urbani de internet descoperă melodii noi, artiști și stiluri muzicale prin intermediul canalelor oficiale de pe YouTube, în timp ce 4 din 10 le descoperă la TV sau la radio.
30% dintre utilizatori descoperă muzică nouă din coloanele sonore ale videoclipurilor postate de alții pe rețelele sociale, iar 23% folosesc aplicații de streaming în acest scop. Cei care apelează la canalele de YouTube pentru a descoperi muzică nouă sunt, în principal, persoanele cu vârste între 18-24 de ani și 35-55 de ani, în timp ce muzica de fundal din videoclipurile de pe rețelele sociale atrage utilizatorii cu vârste între 18-24 de ani și 35-44 de ani.
Persoanele mai tinere, cu vârste între 18-24 de ani, descoperă muzică nouă in aplicațiile de streaming, în timp ce persoanele cu vârste între 45-55 de ani ascultă la radio, iar cei peste 55 de ani descopera muzică nouă, în principal, la televizor.
Datele din acest val arată un declin al majorității activităților online, cea mai mare scădere fiind observată în cazul jocurilor de noroc online, urmată de o diminuare a consumului de știri online și de o reducere a plăților efectuate online.
În ciuda tendinței descrescătoare, plățile online rămân cea mai frecventă activitate digitală, fiind urmate de căutarea de informații non-știri, de cumpărăturile online și de utilizarea rețelelor sociale.
Platformele de socializare continuă să fie principalul mod de a rămâne conectat cu prietenii și de relaxare în timpul liber, deși utilizarea acestora pentru relaxare și petrecerea timpului liber a înregistrat o scădere semnificativă, atingând cel mai scăzut nivel de până acum.
De asemenea, s-au înregistrat scăderi notabile în utilizarea rețelelor sociale pentru a rămâne la curent cu activitățile brandurilor preferate sau pentru a sprijini cauze sociale.
Persoanele cu vârsta de 45 de ani și peste, precum și cele cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, folosesc în principal rețelele sociale pentru a rămâne conectate cu prietenii, în timp ce utilizatorii de peste 55 de ani se îndreaptă spre rețelele sociale pentru relaxare, să-și umple timpul liber, sau pentru a sprijini cauze sociale. Persoanele de 45 de ani și peste, utilizează, de asemenea, rețelele sociale pentru a se informa despre familie, prieteni sau colegi.
Utilizatorii mai tineri, în special cei cu vârste între 18-24 de ani, folosesc rețelele sociale pentru conținutul divers, pentru a posta poze și videoclipuri, pentru a-și face noi prieteni, pentru a se alătura comunităților, pentru a descoperi noi tendințe și a rămâne la curent cu brandurile preferate. Cei cu vârste între 25-34 de ani folosesc rețelele sociale mai mult pentru a urmări celebrități și influenceri, în timp ce utilizatorii cu vârste între 35-44 de ani sunt mai înclinați să caute produse pe care intenționează să le cumpere.
În afară de o ușoară scădere observată pe Facebook, Instagram și Pinterest, nu au existat modificări semnificative comparativ cu analiza anterioară, TikTok menținând același nivel ca și în ultimele două valuri. Facebook continuă să fie cea mai utilizată platformă, în special în rândul persoanelor de 45 de ani și peste.
Utilizatorii cu vârste între 18-34 de ani sunt mai atrași de platforme precum Instagram și TikTok, în timp ce cei cu vârste între 35-44 de ani preferă mai mult Pinterest și Clubhouse. X (Twitter) este preferat de cei cu vârste cuprinse între 18-44 de ani, iar Tinder și Reddit sunt utilizate în mod predominant de tineri cu varsta între 18-24 de ani.
Imaginile, videoclipurile și, într-o măsură mai mică, articolele, continuă să fie tipurile preferate de conținut în social media, deși toate au înregistrat o scădere. Imaginile și textele sunt în mod special preferate de utilizatorii cu vârste între 18-24 și peste 55 de ani, în timp ce videoclipurile și articolele sunt mai populare în rândul celor de 45 de ani și peste. Poveștile Instagram sunt cel mai popular tip de conținut pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 18-24 de ani, în timp ce persoanele cu vârste între 25-34 de ani preferă gif-urile. Utilizatorii cu vârste între 35-44 de ani sunt mai atrași de conținutul audio.
Urmărirea postărilor prietenilor și a cunoștințelor a înregistrat o scădere semnificativă față de analizele anterioare, pierzându-și poziția de top în favoarea urmăririi poveștilor Instagram. Totodată, împarte locul al doilea cu reacțiile la imagini sau videoclipuri, datorită unei creșteri semnificative a acestora.
Urmărirea celebrităților/influencerilor și alăturarea la diferite comunități online sunt activitățile cu cea mai mare creștere față de valul anterior.
Interacțiunea cu poveștile Instagram, comunicarea cu celebrități/influenceri, participarea la concursuri/giveaway-uri, alăturarea la comunitățile online, reacțiile la sondaje/întrebări din povești și utilizarea filtrelor sunt activități specifice utilizatorilor cu vârste între 18-24 de ani. Utilizatorii cu vârste între 25-44 de ani preferă postarea poveștilor pe Instagram.
Utilizatorii cu vârste de 35 de ani și peste reacționează mai mult la imagini și videoclipuri și interacționeză cu reclamele mărcilor preferate. Persoanele de 45 de ani și peste preferă să urmărească postările prietenilor sau cunoștințelor ori să distribuie diferite videoclipuri.
Participarea la show-uri live ale celebrităților/influencerilor, urmărirea poveștilor și utilizarea/urmărirea IGTV sunt activități mai frecvente în rândul utilizatorilor cu vârste între 35-44 de ani, în timp ce persoanele cu vârste între 45-55 de ani tind să posteze mai des poze.
Creșterea campaniilor cu influenceri s-a oprit în octombrie 2024, revenind la nivelul înregistrat în mai 2023. Cele mai remarcabile campanii cu influenceri sunt din domenii precum muzică, turism, frumusețe și modă, dar și din gastronomie. Totuși, în afară de campaniile legate de muzică, toate celelalte categorii au înregistrat o scădere comparativ cu valul anterior.
Conștientizarea conceptului Metaverse a scăzut comparativ cu ultimele trei analize. În prezent, aproximativ jumătate dintre utilizatorii urbani de internet sunt familiarizați cu acest concept, 63% exprimându-și interesul pentru explorarea experiențelor virtuale în cadrul acestuia.
Dintre acești utilizatori, 48% sunt interesați de activități educaționale, 46% de concerte virtuale de muzică și 43% de experiențe de socializare. Totuși, se observă o scădere semnificativă a interesului pentru majoritatea tipurilor de experiențe virtuale, cu excepția pariurilor sportive, achiziționării de imobile sau terenuri și a activităților legate de cazinouri.
Fără modificări semnificative față de valul anterior, 31% dintre utilizatorii urbani de internet au declarat că utilizează inteligența artificială. Dintre aceștia, 63% folosesc AI pentru chat, 39% pentru generarea de imagini, 30% pentru analiza documentelor și 27% pentru generarea de videoclipuri.
Notorietatea platformelor de social media care oferă exclusiv conținut audio a crescut semnificativ față de valul anterior. Utilizatorii apreciază aceste platforme ca pe o modalitate nouă și autentică de a se conecta și de a interacționa, valorizând atât intimitatea pe care o oferă, cât și accesul la informații utile sau interesante.
În ceea ce privește podcast-urile, 53% dintre respondenți le ascultă săptămânal, pe un trend ascendent față de rapoartele anterioare. Deși interesul pentru anumite subiecte a scăzut ușor față de ultima analiză, interviurile, conținutul despre stilul de viață/sănătate și podcast-urile de divertisment/persoane publice rămân cele mai populare alegeri.
Muzica continuă să fie cel mai popular tip de live streaming, urmată la distanta de divertisment și de concerte. Față de rapoartele anterioare, au fost observate scăderi semnificative în ceea ce privește live streaming-ul concertelor, turismului și conținutului de lifestyle.
YouTube rămâne platforma cea mai frecvent utilizată pentru live streaming, în ciuda unei scăderi mari față de ultimele două valuri, micșorând astfel distanța față de a doua platformă clasată, Facebook, care a înregistrat o creștere. Următoarele platforme clasate sunt Instagram și TikTok, urmate îndeaproape de cei care urmăresc evenimente direct pe pagina organizatorului.
80% dintre utilizatorii de internet din mediul urban consideră în continuare funcția de etichetare de pe rețelele sociale utilă, deoarece îi direcționează direct către pagina magazinului online. În plus, 78% dintre utilizatori apreciază funcția de etichetare a produselor, deoarece le permite să vadă prețul înainte de a accesa magazinul.
Cea mai mare creștere a fost observată în rândul utilizatorilor care urmăresc paginile brandurilor sau influencerilor ce utilizează funcția de etichetare a produselor pentru articolele pe care le promovează. De asemenea, s-a înregistrat o creștere a celor care cumpără produse direct de pe Instagram, fără a mai vizita magazinul online, și a celor care, atunci când dau clic pe un produs etichetat pe rețelele sociale, ajung adesea să facă o achiziție.
Cele mai importante activități includ jocul/descărcarea de jocuri video gratuite și jocul/descărcarea de jocuri video pe smartphone-uri, ambele înregistrând o tendință negativă. Pe de altă parte, activitățile precum jocurile pe rețelele sociale, utilizarea serviciilor de abonament precum XBOX LIVE, PlayStation Plus sau Steam și realizarea de live-uri legate de stilul lor de joc au înregistrat o evoluție pozitivă.
Utilizatorii cu vârste între 18-24 de ani și cei de 45 de ani și peste sunt mai înclinați să joace sau să descarce jocuri video gratuite sau să joace jocuri pe smartphone-uri, în timp ce cei cu vârste între 18-34 de ani sunt mai predispuși să realizeze conținut live legat de stilul lor de joc. Serviciile de abonament precum XBOX LIVE, PlayStation Plus sau Steam sunt utilizate în principal de persoanele cu vârste între 18-44 de ani, iar jocurile pe rețelele sociale sunt mai frecvent întâlnite în rândul celor cu vârste între 18-24 și 35-55 de ani.
În ceea ce privește partenerii de joc, utilizatorii cu vârste între 18-24 de ani se joacă mai mult cu prietenii, în timp ce cei cu vârste între 35-44 de ani preferă jocurile în rețea cu persoane necunoscute.
De asemenea, persoanele cu vârste între 25-34 de ani sunt cele care cumpără intr-o masura mai mare jocuri video din magazinele online.
În ciuda trendului descendent, 4 din 10 utilizatori de internet urbani încă își caută jocurile preferate. S-a observat o scădere semnificativă în rândul celor care pun accent pe personalizarea jocurilor, în timp ce s-a înregistrat o evoluție pozitivă în importanța acordată graficii/designului jocului.
Persoanele cu vârste între 25-34 de ani și cei de peste 55 de ani sunt în mod special interesați de jocurile lor preferate. Pentru utilizatorii cu vârste între 18-34 de ani, recomandările prietenilor, colegilor sau cunoscuților, precum și grafica/designul jocului, joacă un rol important. Cei cu vârste între 18-44 de ani, pe de altă parte, prioritizează povestea jocului sau recomandările de la influencerii din domeniu.
Pentru utilizatorii mai tineri, în special cei între 18-24 de ani, popularitatea jocului este un factor cheie în alegerea unui joc, în timp ce pentru cei între 25-44 de ani, capacitatea de personalizare a jocului este mai importantă. De asemenea, persoanele cu vârste între 18-24 de ani și cei de peste 55 de ani sunt mai predispuși să caute jocuri video gratuite.
Deși trendul descendent a continuat, utilizatorii urbani de internet încă se alătură comunităților online pentru a se conecta cu persoane care împărtășesc interese similare. Cu toate acestea, s-a observat o evoluție pozitivă în rândul celor care se implică mai activ în aceste comunități, creând conexiuni și prietenii. De asemenea, a existat o creștere a utilizatorilor care simt că au obținut mai multe beneficii de când s-au alăturat comunității unui brand.
Datele arată o scădere față de rapoartele anterioare în procentul celor care folosesc funcțiile aplicațiilor pentru a căuta evenimente în apropiere. Cu toate acestea, nu a existat nicio fluctuație semnificativă în comparație cu valul de primăvară în ceea ce îi privește pe cei care folosesc funcția de targetare locală și o consideră utilă.
A fost observată o ușoară creștere în rândul celor care ar lua în considerare participarea la un eveniment dacă ar vedea o postare pe rețelele sociale ale unui brand despre un eveniment din apropiere. Pe de altă parte, a existat o scădere a numărului de persoane care ar căuta informații suplimentare despre astfel de evenimente.
Evenimentele postate pe rețelele sociale de către branduri au continuat să atragă în special persoanele cu vârste între 45 și 55 de ani. Cei cu vârste între 18 și 44 de ani sunt mai inclinați să participe la aceste evenimente, iar un procent semnificativ din publicul mai tânăr, cu vârste între 18 și 24 de ani, a declarat că este foarte probabil să participe.
87% dintre utilizatorii urbani de internet au cel puțin un Smart TV în gospodărie. Pe un trend ascendent, 31% vizionează exclusiv conținut online, precum YouTube, Netflix, HBO, Voyo sau altele, ceea ce a dus la o scădere a celor care vizioneaza ambele, atat televizorul clasic cât și conținutul online, ajungând acum la 51%.
Fără modificări semnificative față de valul anterior, majoritatea utilizatorilor urbani de internet (59%) au vizionat reclame în timp ce urmăreau canale TV pe Smart TV.
Se observa o tendință de creștere în rândul celor care au vizionat reclame afișate în timp ce navigau prin meniul Smart TV-ului pentru a deschide aplicații. În schimb, a fost remarcată o scadere în cazul reclamelor vizionate în timp ce urmareau materiale video online.
Reclamele afișate în timpul vizionării canalelor TV pe Smart TV-uri au fost văzute într-o proporție mai mare de către persoanele cu vârste între 18-24 de ani și cele cu vârste de 45 de ani și mai mult. În schimb, utilizatorii cu vârste între 18 și 34 de ani au văzut in principal reclame în timp ce navigau prin meniul Smart TV-ului lor, dar au observat și reclame în timp ce vizionau materiale video online, un trend similar fiind observat și în rândul celor cu vârste între 45 și 55 de ani.
Față de valul anterior, a fost observată o creștere în rândul celor care vizionează exclusiv conținut online pe Smart TV prin platforme pe bază de abonament (de exemplu Netflix, HBO, Voyo). Acest lucru a dus la o scădere în rândul celor care combină vizionarea pe bază de abonament cu conținutul gratuit. Persoanele cu vârste între 18-24 de ani și cele de peste 55 de ani tind să acceseze ambele tipuri de conținut online, cu sau fără abonament. În schimb, cei care accesează exclusiv conținut online fără abonament sunt, în principal, cu vârste între 25-34 de ani. O proporție mai mare de utilizatori cu vârste între 45 și 55 de ani accesează exclusiv conținut online pe bază de abonament, pe Smart TV-urile lor.
49% dintre utilizatorii urbani de internet au cel puțin un abonament (personal sau în cadrul gospodăriei) pentru acces pe platforme de streaming video, majoritatea accesând conținutul prin intermediul televizoarelor Smart TV (77%).
Comparativ cu valurile precedente, s-a observat o creștere a numărului celor care accesează platformele de streaming video de pe smartphone-uri.
Netflix rămâne cea mai populară platformă de streaming, înregistrând o ușoară creștere față de valul anterior. Este urmată, la distanță, de HBO Max, care a înregistrat o scădere.
Disney+ ocupă locul al treilea, cu o creștere semnificativă, depășind nivelurile anterioare. În schimb, atât SkyShowTime, cât și Voyo, au înregistrat scăderi considerabile comparativ cu valul precedent.
Puteți accesa raportul complet aici.
Studiul a fost realizat de echipa Data Intelligence a agenției de media Spark Foundry, prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviews), pe un eșantion de 801 persoane, de sex feminin și masculin, cu vârsta de 18 ani și peste, utilizatoare de internet, din mediul urban, în perioada 23-28 Octombrie, 2024.
Patria Credit IFN SA, instituție financiară nebancară parte a Patria Bank Group, anunță semnarea unui nou acord de garantare cu…
UNTOLD, unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică din lume, și Banca Transilvania, lider în domeniul bancar din România,…
Facebook continuă să fie o companie importantă în piața de publicitate globală. Cu venituri ce vor depăși 100 de miliarde…
IAA Young Professionals (IAA YP) vă invită joi, 12 decembrie, începând cu ora 19:00, la J’ai Bistrot, să încheiați anul în stil…
Giganții din industria cripto, Circle Internet Group Inc. și Binance, și-au unit forțele într-un nou parteneriat strategic, care va extinde…
Compania Braiconf, sinonimă cu excelența în producția de cămăși bărbătești de aproape un secol, marchează un nou capitol în istoria…