Sondaj: 40% dintre români cred că economia va avea o evoluție negativă

Conform unui sondaj de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro, mai mult de două treimi dintre români consideră că în România lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită, peste 40% cred că economia va avea o evoluție negativă, iar un procent similar declară că situația economică a familiei lor este mai proastă decât în urmă cu un an.

Întrebați în ce direcție cred că se îndreaptă lucrurile în România, 69,5% dintre participanții la sondaj au declarat că este una greșită, în timp ce doar 21,1% cred că este una bună. Cei mai pesimiști români cu privire la evoluția economică a țării au vârste cuprinse între 30 și 44 de ani.

15.6% dintre cei chestionați sunt de părere că în următoarea perioadă economia României va avea o evoluție pozitivă. Comparativ, în 2013, 19% din populație credea că economia va avea o evoluție pozitivă. 43.6% că va avea o evoluție negativă.

Comparativ, în 2013, 41% din populație credea că economia va avea o evoluție negativă. 32.5% că va stagna, comparativ cu 31% care împărtășea această părere în 2013. Nu știu sau nu răspund 8.3% din total eșantion.

Cred că economia va avea o evoluție negativă mai ales: persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu studii superioare, angajații la privat. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mare, cei care nu utilizează rețelele sociale sunt de părere că într-o proporție mai mare decât restul populației că în următoarea perioadă economia României va avea o evoluție negativă.

Între principalele motive de îngrijorare pentru români se află starea de sănătate proprie și a familiei, creșterea prețurilor, corupția, starea sistemului de educație și războiul din Ucraina.

Starea de sănătate proprie și a familiei reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru femei, persoanele peste 60 de ani, și cei cu un venit mai scăzut.

Tinerii sub 30 de ani și gulerele gri tind să fie mai îngrijorați decât restul populației de creșterea prețurilor. Corupția reprezintă principala sursă de îngrijorare mai ales pentru: bărbați, cei cu educație superioară, gulere albe, locuitorii din București. Tind să indice starea sistemului de educație mai ales: persoanele cu educație superioară, cu vârsta sub 45 de ani, gulere albe, locuitorii din urbanul mare, cei cu un venit mai ridicat.

Războiul din Ucraina reprezintă cea mai importantă problemă mai ales pentru persoanele mai în vârstă, cei inactivi pasivi, locuitorii din regiunea Sud Est, cei care nu utilizează rețelele sociale.

”După o succesiune aproape nesfârșită de crize diverse, populația României are o evaluare realist-pesimistă asupra direcției în care se îndreaptă țara, respectiv asupra evoluției economiei și a stării financiare personale. Două treimi dintre români cred că țara merge într-o direcție greșită, iar o cincime indică o direcție bună.

În ceea ce privește evoluția economiei puțin peste 40% anticipează o evoluție negativă în timp ce aproape 50% cred că economia fie va stagna, fie va avea o evoluție pozitivă. Cea mai interesantă fotografie este însă comparația cu situația din urmă cu 10 ani (2013) când INSCOP Research a adresat o întrebare similară în cadrul Barometrului Adevărul despre România și care arată o evaluare aproape identică a evoluției economiei. Evaluarea stării financiare a familiei comparativ cu cea din urmă cu un an este, evident, mai degrabă negativă. Estimarea situației financiare personale viitoare este însă una mai echilibrată, majoritatea declarând că va fi similară celei din prezent. Cele mai mari surse de îngrijorare sunt starea de sănătate proprie și a familiei, creșterea prețurilor și corupția”, comentează Remus Stefureac – director INSCOP Research.

În plan personal, 42,3% dintre respondenți se așteaptă ca situația economică a familiei să rămână la fel în următorul an.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie 2023.

Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1550 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49  %, la un grad de încredere de 95%.