Și UNESCO poartă ie

La Muzeul Național de Artă Modernă din Paris, fie că ești un pasionat în domeniu sau doar un turist curios, întregul etaj 5 te poartă prin Sala Capodoperelor. Acolo unde traseul modernității pornește de la faimosul tablou al lui Henri Matisse, „La Blouse roumaine”, trecând ulterior și pe la „Foca” lui Brâncuși. Intrată recent în patrimoniul UNESCO, ia românească transferă acum și mai multă încărcătură artistică, făcând astfel din reperul artistic al lui Matisse un (paradoxal) modernism și mai bine ancorat în tradiția românească.

Explorarea modernității

Un drum, o călătorie, nu poate avea sens în afara unor repere. Trebuie să fie undeva un „Axis mundi”, ar spune neobositul cercetător Mircea Eliade. Ce alt loc mai potrivit pentru a porni traseele jurnalistice Biz Franța, ediția 2023, decât în inima modernității artistice: Atelier Brâncuși – Centrul Pompidou (Muzeul Național de Artă Modernă).

Explorarea modernității, din Sala Capodoperelor, pornește din… tradițiile românești. Ne referim desigur la celebrul tablou al lui Henri Mattise „La Blouse roumaine” (dimensiuni 92 × 73 cm), o chintesență a căutărilor artistului de la finalul anilor ’30 și în pragul invaziei hitleriste în Franța.

Henri Matisse (1869 – 1954) a lucrat la această pânză timp de șase luni, de la 5 octombrie 1939 până la 9 aprilie 1940, în timpul șederii sale la Nisa. Încă din 1936, bluzele brodate cu mâneci largi împodobeau modele precum Lydia Delectorskaya, însă originea motivului este ceva mai veche. Pentru Matisse, întâlnirile cu personalități ale culturii române precum Anna de Noailles (Ana Elisabeta Brâncoveanu), Elena Văcărescu, Elvira Popescu sau Marta Bibescu i-au fost și ele sursă de inspirație. De asemenea, Matisse avea o întreagă colecție de ii românești, oferite de prietenul său român Theodor Pallady, unul dintre cei mai cunoscuți pictori ai vremii.

Întoarcerea la esențe

„Simplitatea în artă este, în general, o complexitate rezolvată”, spunea Constantin Brâncuși și exact în aceeași direcție a mers și Matisse în căutările sale artistice. Astfel, pictorul francez a avut și unele dintre cele mai semnificative etape în dezvoltarea îndelungată a acestei pânze, pozată de același model, fotografiată, așa cum era obiceiul său, încă de la jumătatea anilor ‘30. Într-o abordare deliberat didactică, la Galeria Maeght, în decembrie 1945, în jurul pânzei „La Blouse roumaine” au fost atârnate unsprezece tipărituri mari, înrămate, ale acestor fotografii. A fost o demonstrație dorită de Matisse pentru a face în sfârșit oamenii să înțeleagă că „simplitatea” la care a ajuns (și care i s-a reproșat) nu a fost obținută în mod miraculos, ci a fost rezultatul unei dificile lucrări de eliminare a detaliilor (nesemnificative).

Astfel, „La Blouse roumaine” a devenit, după luni de muncă, capodopera unui lung proces de simplificare prin care a trecut Matisse pentru a ajunge la această fuziune formidabilă a liniilor și culorilor. După cum se poate observa, la o privire atentă, armonia puternică a suprafețelor colorate conferă acestui tablou o vitalitate remarcabilă. Se poate spune că, prin expunerea pânzei lui Matisse, ia românească a primit astfel și o recunoaștere internațională, cu vii ecouri în lumea artistică, de la colecții de modă la apariții cinematografice. Cu toate acestea, nu putem uita nici expunerea internațională de care s-a bucurat, în epocă, vestimentația tradițională românească, grație Reginei Maria și celorlalte personaje feminine din familia noastră regală, precum principesa Ileana.

În Patrimoniul UNESCO

Comitetul UNESCO pentru Conservarea Patrimoniului Imaterial a decis, la sfârșitul anului trecut, includerea iei românești, („cămașă cu altiță”), în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității. Potrivit deciziei UNESCO, arta bluzei tradiționale cu broderie pe umăr, numită altiță, este o parte esențială a costumului popular bărbătesc și femeiesc din România și Republica Moldova. Combină croiul simplu cu ornamentații bogate și colorate, cusute prin tehnici complexe. Bluzele sunt albe și din materiale naturale (in, bumbac, cânepă, mătase), iar cusăturile complexe combină linii orizontale, verticale și oblice, care creează modele și texturi specifice. De asemenea, stilul și tehnica diferă în funcție de regiune și de vârsta purtătorului. Decizia finală a UNESCO a fost luată chiar în ziua de 1 decembrie 2022, la întrunirea de la Rabat (Maroc), dosarul fiind depus în colaborare de România și Republica Moldova.

Inspirație pentru colecțiile YSL

În 1981, Yves Saint Laurent a adus un omagiu iei românești adăugând această îmbrăcăminte într-una dintre colecțiile sale. Doi ani mai târziu, regizorul Eric Rohmer a inclus tabloul lui Matisse pe afișul filmului său „Pauline a la plage”. De asemenea, cu ocazia comemorării a 150 de la nașterea pictorului francez (2019) faimoasa siluetă din tablou și-a împrumutat formele vazelor făcute în ediție limitată pentru Maison Matisse de către artistul plastic Alessandro Mendini.