Semnal de alarmă, de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

Numărul de cazuri noi de cancer a fost cu 21% mai mare în 2023 comparativ cu anul anterior, conform datelor Institutului Național de Sănătate Publică. Totodată, numărul persoanelor cu cancer din România, aflate în evidența medicilor a depășit 550,000. Cele mai frecvente tipuri de cancer diagnosticate sunt cancerul de prostată, cancerul pulmonar, cancerul de sân și cancerul colorectal.

Datele Registrului European privind Inechitățile în Cancer arată că România înregistrează cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer de sân și cancer de col uterin din Europa, precum și a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar. 1 din 3 decese prin cancer este un deces prematur, respectiv 19,100 de decese premature prin cancer au fost înregistrate în 2020 (segmentul de vârstă 15-65 de ani). Mortalitatea prematură legată de cancer înseamnă pentru România pierderi anuale de 941 milioane EUR și 170,000 de ani de viață potențial productivă pierduți.

În fiecare an, în România, avem peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, iar totalul deceselor este cu 48% mai mare decât media europeană, conform Globocan 2022.

 În acest context, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer a marcat în perioada 4-5 februarie, Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului, printr-o serie de inițiative alături de pacienți și parteneri. În prim plan au fost testimonialele pacienților, poveștile de viață ale acestora, experiențele lor în sistemul medical românesc, pe realitățile trăite zilnic de aceștia în sistemul de sănătate, toate în contextul lipsei implementării legii 293/2022 – Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului.

Acțiunea a avut rolul de a pune pe agenda publică problematica oncologiei românești, cu toate componentele sale: prevenție primară, screening populațional pentru o diagnosticare precoce, investigații genetice și moleculare pentru acces la terapii personalizate, facilitatea accesului la noi opțiuni de tratament precum și creșterea calității vieții pacienților cu cancer, soluții pentru eliminarea discontinuității tratamentelor, monitorizare și programe de reabilitare.

În timp ce restul țărilor europene se concentrează pe inițiative menite să îmbunătățească bunăstarea fizică și psihologică a pacienților cu cancer, asigurându-se că nevoile lor complexe sunt satisfăcute cu empatie și expertiză, România regresează în ceea ce privește accesul la tratamentul potrivit, pentru Pacientul potrivit.

În timp ce restul țărilor europene se concentrează pe prevenția cancerelor și pe depistarea timpurie a acestora, în faze incipiente, și pe tratarea cu medicamente inovatoare cu intenție curativă, România abia reușește să asigure accesul la chimioterapie și servicii medicale de bază.   

De peste 1 an de zile, pacienții așteaptă cele 39 de noi opțiuni de tratamente care au obținut avizul de la ANMDM, dar Guvernul s-a mulțumit doar să le pună în transparență decizională. Dintre acestea, 11 indicații sunt fără alternativă terapeutică sau indicații care se adresează unor patologii rare și/sau orfane.  Din datele disponibile, o parte dintre aceste tratamente pot crește șansa la viață pentru peste 13,000 de pacienți care în acest moment nu au o speranță reală pentru «un mâine». Un exemplu concret este cel al pacientelor cu unul dintre cele mai agresive tipuri de cancer de sân, cancerul de sân triplu negativ, peste 800 de femei tinere, care pot avea un viitor în față, fiind depistate timpuriu. În acest moment, acestea nu pot beneficia de un tratament cu intenție curativă, tratament aprobat la nivel european, încă din luna mai 2022. O parte dintre acești pacienți luptă să își câștige dreptul la viață în instanță. Alții fac eforturi disperate pentru a-și asigura accesul la aceste tratamente prin alte țări.

Buget insuficient

„Deși România și-a majorat în mod semnificativ cheltuielile pentru sănătate în ultimii ani, rămâne una dintre țările UE cu cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB .

Bugetul previzionat a fi alocat CNAS pentru anul 2024, de 63 miliarde de lei, în creștere față de anul trecut cu 4 miliarde, raportat la nevoile reale ale pacienților și ale sistemului de sănătate, în general, este departe de a fi suficient, ținând cont de lista de molecule noi care așteaptă rambursare ar și de starea generală de sănătate a populației.

Dincolo de aceste cifre sunt tragediile prin care trec mii de romani, care se văd neputincioși în fața unui sistem de sănătate în comă profundă de peste 30 de ani. Mai nou, în România, de foame, guvernul mușcă din sănătatea românilor!

Sistemul medical românesc trece printr-o cruntă involuție, cu toate că medicina zilelor noastre cunoaște o dezvoltare fără precedent, în care terapiile oncologice au capacitatea de a salva vieți și de a contribui la creșterea calității vieții pacienților cu cancer, terapii la care, din păcate pacienții români nu au acces.

Așa cum am arătat în nenumăratele luări de poziție, Romania se află pe contrasens, având un decalaj de cel puțin 6 ani in urma țărilor responsabile care înțeleg să aibă grijă de cetățenii lor.

Pentru noi, pacienții cu cancer, semnificația Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului reprezintă în primul rând lupta cu sistemul, cu lipsurile generalizate – fie că ne referim la accesul la investigații medicale, la diagnosticare timpurie și precisă, fie ca vorbim despre accesul la terapiile salvatoare de vieți. Considerăm că nu este normal să ne căutăm dreptatea în justiție pentru a avea acces la sănătate, sănătate garantată de Constituția României prin articolul 34, și că este momentul să-i responsabilizăm pe cei care conduc sistemul prin acțiuni ferme, atât pe plan intern cât și european”, transmite .