Sebastian Metz, AHK România: Economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer pentru a putea respira

Reading Time: 2 minute

Tot mai multe voci din cadrul comunității de business româno-germane solicită o relaxare a restricțiilor pentru economie, mai ales că măsurile de susținere economică ale guvernului sunt considerate insuficiente și greu de pus în aplicare.

„Economia românească este cu spatele la zid și are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puțin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere și speranță și pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activității. Atmosfera este apăsătoare”, spune Sebastian Metz, director general AHK România (Camera de Comerț și Industrie Română-Germană).

AHK România a derulat mai multe sondaje în rândul membrilor săi, cel mai recent referitor la efectele pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri fiind realizat în perioada 22-24 aprilie 2020. Majoritatea respondenților se așteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri cu până la 30%, iar 19% dintre aceștia întrevăd chiar la o scădere de peste 40%.

Respondenții consideră că introducerea sistemului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, este absolut necesară pentru România, mai ales prin prisma faptului că perioada de acordare a indemnizației de șomaj tehnic suportată de stat se apropie de sfârșit.

Majoritatea companiilor participante care au răspuns la chestionar cunosc măsurile de susținere economică ale Guvernului, dar mulți le consideră insuficiente și greu de pus în aplicare (40%). Prin urmare comunitatea de business vrea ca guvernul să inițieze și alte pachete de măsuri și să găsească o cale de utilizare mai eficientă a acestora din punct de vedere administrativ.

Cele mai relevante măsuri sunt, în viziunea respondenților, acordarea indemnizației de 75% a șomajului tehnic, prelungirea termenelor de plată și garanțiile de stat pentru împrumuturi și linii de credit.

Activitățile companiilor participante la chestionat au fost reduse cu până la 40% în multe cazuri, iar 13% dintre ele au redus activitățile cu 80-100%. Industria prelucrătoare și-a redus considerabil capacitățile de producție: 31% din întreprinderi au închis complet producția, iar 52% parțial.