Scenariul Detroit

Scenariul Detroit

O metropola rapusa de o combinatie fatala ce a inclus, printre altele, criza economica, dependenta de o singura industrie si un management municipal defectuos. S-a intamplat la Detroit. S-ar putea intampla in Romania?

Romania pierde peste noapte 3% din PIB si aproape 14.000 de oameni raman fara locuri de munca, in timp ce aproape 8% din exporturile tarii dispar in neant. Suna ca un scenariu apocaliptic, dar acesta ar fi impactul inchiderii platformei Dacia de la Mioveni. Imaginati-va cum ar fi afectat judetul Arges, in care se afla complexul industrial. Impactul la nivel local ar fi devastator, mai ales ca, odata cu Dacia, ar disparea si sutele de furnizori ai uzinei. Compania lucreaza cu 648 de furnizori de piese pentru productia de serie, 248 de furnizori de piese pentru postvanzare si inca 108 companii. Primariile si consiliile locale ar pierde principala sursa de venituri la bugetele lor si s-ar confrunta si cu o grava problema sociala, din cauza numarului ridicat de someri. Am putea vorbi, practic, despre falimentul mai multor localitati. Din fericire, Renault nu da semne ca ar vrea sa renunte la productie in Romania, dar ar fi bine ca autoritatile locale sa caute din timp modalitati de diversificare economica pe termen mediu si lung. Sa nu uitam ca francezii au construit in Maroc o uzina de 1,1 miliarde de euro, care produce tot masini Dacia. Au existat voci care au spus ca asta va duce la inchiderea fabricii din Romania, dar cel mai probabil la Mioveni, unde s-au investit peste 2 miliarde de euro, vor incepe sa fie construite modele mai  sofisticate, poate chiar si din gama Renault. Plus ca avantajul de a produce intr-o tara membra a Uniunii Europene este important.

O poveste americana

Am ales exemplul Dacia tocmai pentru ca zona are destul asemanari cu Detroitul. Acolo, industria auto a ridicat zona in anii ’50, atragand forta de munca din toata America, iar orasul a capatat porecla “Motor City”. Din pacate, municipalitatea s-a culcat pe lauri si economia locala s-a dezvoltat in directa relatie cu marile fabrici care scoteau masini pe banda rulanta. Situatia s-a degradat treptat, mai ales dupa intrarea producatorilor japonezi pe piata americana. General Motors, Chrysler, Ford si sutele de producatori de componente au inceput sa caute alte zone pentru a-si reloca productia. In ultimele trei decenii, in timpul fiecarei perioade de recesiune, tot mai multe companii au parasit Detroitul, iar cladirile parasite au impins continuu preturile proprietatilor in jos, ceea ce a dus la scaderea proportionala a taxelor. In 2009, cand criza a dat o lovitura crunta celor de la GM si Chrysler, singurii care mai aveau fabrici in Detroit, orasul era condamnat la faliment, lucru consfintit oficial pe 18 iulie 2013.

Este cea mai mare municipalitate americana care a solicitat protectia contra falimentului, cu datorii estimate la 18-20 de miliarde de dolari. Cum s-a ajuns aici? Din anul 2000, populatia orasului Detroit a scazut cu 26%, ajungand undeva pe la 700.000. In epoca de glorie din anii ’50, numarul locuitorilor depasea 1,8 milioane. Oficial, rata somajului este de 18,6%, dar mai putin de jumatate din locuitorii orasului cu varsta peste 16 ani au un loc de munca. Venitul pe cap de locuitor este de 15.261 de dolari pe an, ceea ce inseamna venituri din taxe si impozite foarte scazute. Mai mult, autoritatile au reusit sa colecteze doar 68% din impozitele pe proprietate. Prin urmare, serviciile municipale au de suferit, astfel ca timpul mediu de raspuns al unei ambulante este de 58 de minute. Asta in conditiile in care Detroit are cea mai ridicata rata a criminalitatii dintre orasele mari din SUA. Peste 78.000 de cladiri sunt abandonate, iar 40% din reteaua de iluminat public nu functioneaza. Din datoria de peste 18 miliarde de dolari, 6 miliarde sunt in  domeniul sanatatii si asigurarilor de viata, iar 3,5 miliarde in zona pensiilor. Desigur, situatia s-a degradat in orasul american de-a lungul timpului si a fost agravata de problemele rasiale, dar nu trebuie uitat ca totul a fost strans legat de incapacitatea de a gasi alternative economice cand declinul industriei auto era evident si companiile plecau cu zecile din zona.

Un Detroit evitat

Interesant este ca Romania a avut, la scara mica, un caz de tip Detroit. Numai ca, pe plan local, autoritatile si comunitatile implicate au reusit aproape nesperat sa redreseze situatia. Poate numele Jucu va spune ceva. Nokia a facut valuri mari in presa locala si in economia judetului Cluj atat la sosire, cat si la plecare. Aparitia producatorului finlandez de telefoane mobile a fost o adevarata gura de oxigen nu numai pentru judet, ci pentru intregul mediu de afaceri din tara, stimuland interesul altor investitori straini pentru Romania. Aproximativ 2.000 de locuitori lucrau pentru compania finlandeza care producea telefoane din categoria entry level in Romania, iar municipalitatea se astepta la dezvoltarea unui hub tehnologic in regiune. Cu toate acestea, sub presiunea competitiei acerbe cu Apple si Samsung pe segmentul telefoniei mobile, Nokia s-a vazut detronata din fotoliul de lider al pietei globale.

Compania a fost astfel nevoita sa isi restranga activitatea la nivel global, iar Romania nu s-a numarat printre exceptiile de la planul de reorganizare, care a mai vizat inchiderea fabricilor din Ungaria, Germania si mai nou din Salo, Finlanda. Plecarea rapida a Nokia din peisajul de afaceri local, in 2012, a fost o lovitura puternica, atat la nivelul fortei de munca, dar si ca aport la bugetul local si la nivelul increderii  investitorilor straini in climatul economic romanesc. Pentru primaria Jucu, retragerea Nokia a insemnat pierderea a 30% din bugetul anual, bani care intrau in vistieria municipalitatii din taxele pe care le plateau nordicii. Mai mult, o serie de proiecte de infrastructura au fost sistate din cauza lipsei de fonduri, pe care primaria spera sa le atraga de la investitori straini. De asemenea, preturile proprietatilor imobiliare au cunoscut un declin dramatic, de la 100 de euro pe metrul patrat de teren in 2010 la sub 20 de euro pe metrul patrat in prezent.

ClujIT, nu DetroIT

In momentul plecarii Nokia, intreaga regiune risca un scenariu asemanator celui intalnit in prezent in Detroit. Cu toate acestea, judetul Cluj pare sa fi primit cateva guri de oxigen, in prima faza prin aparitia De’Longhi si Bosch in peisajul local, cu investitii cumulate de peste 100 de milioane de euro. Bosch isi desfasoara activitatea in parcul industrial Tetarom III, in care a functionat si Nokia. Aici, nemtii vor realiza o investitie de 77 de milioane de euro, care ar urma sa genereze pana la 2.000 de locuri de munca. Potrivit Consiliului Judetean Cluj, investitia companiei este programata in doua etape separate, la finele carora vor fi construiti peste 80.000 de metri patrati la sol, incluzand o unitate de productie spatii de birouri, centru logistic, cladire tehnica, parcari, alei si spatii verzi. Mai mult, in peisajul local a aparut anul trecut un cluster tehnologic solid, numit Cluj IT, care se bucura de sustinerea autoritatilor locale si a guvernului si isi propune sa devina un hub tehnologic capabil sa rivalizeze cu cel din Bucuresti si sa se remarce la nivel european.

Initiativa constituirii clusterului Cluj IT a  provenit mai intai din zona publica, insa procesul a fost repede preluat de catre mediul privat. Companiile fondatoare ale clusterului au constientizat faptul ca trebuie sa construiasca o platforma de cooperare care sa duca, in mod organic, la valorificarea diferitelor oportunitati existente pe piata si la adresarea unor provocari specifice perioadelor de criza economica in diverse arii de activitate, de la pregatirea fortei de munca la  cercetare si dezvoltare sau promovarea intereselor lor pe pietele internationale. “O contributie importanta au avut-o autoritatile si diverse institutii cu rol catalizator care promoveaza clusterele ca un motor pentru dezvoltarea regionala, care au potentialul de a creste performanta firmelor din cluster, de a introduce inovatia si de a stimula cresterea domeniului respectiv. Acest lucru este reflectat si de prezenta unor asemenea institutii intre membrii fondatori ai clusterului”, explica Andrei Kelemen, director executiv al Cluj IT Cluster.

In prezent, conglomeratul tehnologic are in componenta 37 de entitati, din care 28 sunt companii, iar restul diferite alte organizatii, cum ar fi trei universitati, Agentia de Dezvoltare Regionala Nord-Vest, Consiliul Judetean Cluj si Consiliul Local Cluj. Motivele din spatele acestei forme de organizare economica sunt multiple, insa pentru membrii clusterului cel mai important aspect a fost dorinta companiilor de a trece de la o industrie bazata pe outsourcing – cu viata limitata, asa cum arata datele economice – la una bazata pe proprietatea intelectuala generata de inovatie. “Suntem constienti ca nu este un proces facil si ca nu toti vor putea face acest pas, dar, daca dorim ca industria de software sa fie prezenta si peste 10 ani, atunci este exact ceea ce trebuie sa facem”, explica Kelemen.

Avantajele constituirii clusterului tin in primul rand de pozitionarea pe plan national si international. Cu toate ca vorbim despre o structura unitara solida, companiile si-au pastrat independenta totala in ceea ce priveste strategiile proprii de dezvoltare. Clusterul a reusit sa alinieze aceste companii si alte organizatii din cele prezente in asociatie pe zone de interes strategic, unde puterea individuala a fiecaruia nu este suficienta. Un exemplu in acest sens il reprezinta contractele complexe, la proiecte de amploare si de durata, la recunoastere internationala, si nu in ultimul rand posibilitatea de a aduce inovatie in interiorul companiilor. “Vrem ca, intr-un termen relativ scurt, apartenenta la cluster sa devina un garant al calitatii serviciilor si solutiilor oferite. Apoi, desigur, este vorba despre configurarea internationala a regiunii noastre ca una specializata pe sectorul IT, fara sa dorim prin acest lucru inchiderea unor oportunitati ale altor sectoare economice din zona. As putea spune ca dimpotriva. Proiectele noastre sunt de anvergura si pot aduce beneficii atat pe orizontala, cat si pe verticala de business. Ceea ce, pana la urma, se traduce prin prosperitate si competitivitate pentru cat mai multi”, spune CEO-ul clusterului.

Impactul plecarii Nokia a fost unul puternic, 2.000 de salariati pierzandu-si joburile, insa acest soc a fost absorbit relativ rapid, astfel ca zona Clujului a evitat, pentru moment, amenintarea unui scenariu similar celui din Detroit, dependent de marile companii care si-au inchis portile odata cu aparitia crizei economice. In judetul Cluj, mai multe companii din IT au inceput deja sa activeze pe platforma vacantata in urma plecarii Nokia. Impactul resimtit la nivelul somajului este deja in redresare, clusterul fiind unul dintre “buretii” care au absorbit acest efect. Cluj IT cumuleaza companii cu venituri cumulate de aproximativ 100 de milioane de euro in 2012 si peste 3.500 de angajati. Cu toate acestea, aportul finandezilor la bugetul local ramane o gaura neacoperita pe deplin, pentru moment.

Grupul vizeaza obtinerea unor proiecte cu finantare nerambursabila, prin care sa poata finanta o serie de componente ale obiectivelor sale, cum ar fi resursele umane (programe de practica, programe de training pentru oamenii din companiile clusterului), cresterea organizationala, dezvoltarea de produse si servicii proprietare. De asemenea, conducerea clusterului lucreaza la consolidarea proiectului Cluj Innovation City, demarand in acest sens discutii cu autoritatile locale si nationale pentru a obtine finantare publica in urmatoarea perioada de programare. “Speram ca, in curand, sa putem anunta locatia viitorului oras al inovarii”, completeaza cu optimism Kelemen. Pentru a beneficia de o expunere sporita la nivel international, Cluj IT Cluster intentioneaza sa aduca speakeri din Comisia Europeana la evenimentul tehnologic Cluj Innovation Days, aflat la a doua editie. Mai mult, conducerea are un proiect in pregatire cu Academia Romana si Institutul Cultural Roman, prin care Cluj IT va face un periplu in principalele capitale europene. Evenimentele la care va participa impreuna cu cele doua institutii vor asigura expunere internationala. Mai mult, clujenii isi vor spori prezenta la targurile de specialitate, la evenimentele publice din München, Strasbourg si Berlin, dar si la expozitii.