Sateliții lui Elon Musk, din rețeaua Starlink, în teste cu autoritățile din România

ANCOM, Ministerul Apărării Naționale și SpaceX au efectuat primul test în condiții reale pentru a demonstra că sistemele de sateliți non-geostaționari (NGSO) ai rețelei Starlink pot funcționa fără a interfera cu rețelele de sateliți geostaționari (GSO), chiar și cu limite relaxate de densitate a fluxului de putere (epfd).

Datele colectate în urma testului vor fi transmise organismelor europene și internaționale relevante pentru a contribui la studiile în curs de desfășurare și care vor putea îmbunătăți ulterior reglementările actuale privind spectrul alocat comunicațiilor satelitare, precizează autoritățile din România.

Condițiile de testare

ANCOM a instalat în România, în perioada 23 – 24 iulie 2024, echipamente pentru un „test epfd” în condiții reale, primul de acest fel din lume. Ministerul Apărării Naționale a furnizat caracteristicile legăturilor de link-buget și pragul de indisponibilitate C/N al unora dintre cele mai sensibile legături de comunicații din țară în banda Ku. Criteriul de protecție selectat pentru a asigura protecția este cel convenit în urmă cu 25 de ani, și anume o creștere agregată de 10% a indisponibilității serviciului. În plus, va fi testată și o creștere de 3% a indisponibilității serviciului individual. SpaceX a efectuat simulări computerizate precise pentru a extrage parametrii operaționali necesari atingerii marjelor de protecție de 10% și 3%:

• N_co: numărul de fascicule de cofrecvență (utilizată în partaj de către GSO și NGSO) care transmit simultan la locul de încercare;
• Unghiul de evitare a GSO;
• Densitatea fluxului de putere la receptorul victimei (receptorului GSO).

Cu acordul ANCOM și al Ministerului Apărării Naționale, SpaceX, prin rețeaua de sateliți Starlink, a fost autorizat să depășească limitele actuale de densitate a fluxului de putere(epfd) și să atingă parametrii operaționali conveniți pe o zonă restrânsă ca suprafață în jurul locului de testare, pentru o durată de cel puțin șase luni. Datele privind nivelul semnalului, al interferențelor și/sau al zgomotului sunt colectate prin intermediul unui analizor de spectru și vor fi partajate într-o manieră transparentă între părțile implicate, ANCOM, SpaceX și Ministerul Apărării Naționale. Scopul este de a demonstra că rețeaua de sateliți NGSO Starlink poate îndeplini criteriile de protecție de 10% și 3% pentru legăturile satelitare furnizate de Ministerul Apărării Naționale prin intermediul rețelelor de sateliți geostaționari și, prin urmare, le poate proteja în timp ce depășește supravegheat limitele actuale de epfd.

Testul va simula o creștere potențială a capacității rețelei Starlink în zona de testare de aproximativ 8 ori mai mult decât limitele actuale. Cu limite mai eficiente, toate sistemele NGSO vor putea oferi un serviciu mai bun cetățenilor români în viitor, protejând în același timp serviciile GSO importante.

Sateliți de comunicații geostaționari și non-geostaționari

ANCOM participă și contribuie activ la lucrările Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT). UIT este organismul ONU care, prin Conferința Mondială a Radiocomunicațiilor (WRC), este responsabil pentru analiza și, dacă este necesar, revizuirea Regulamentului radiocomunicațiilor (RR), tratatul internațional care reglementează alocarea orbitelor geostaționare (GSO) și utilizarea spectrului de frecvențe radio aferent și a celui alocat pentru comunicații prin sateliți non-geostaționari (NGSO).

Ultimul WRC a avut loc la Dubai la sfârșitul anului 2023. Printre multe decizii importante, WRC-23 a invitat „ITU-R să efectueze studii tehnice privind limitele epfd prevăzute în RR articolul 22, inclusiv limitele epfd prevăzute în RR articolul 22.5K, asigurând în continuare protecția rețelelor geostaționare FSS și BSS, și să prezinte rezultatele, fără implicații în zona de reglementare, peste 4 ani, în cadrul WRC-27”.

Limitele de densitate agregată a fluxului de putere echivalentă individuală (epfd) au fost elaborate și convenite în urmă cu 25 de ani. Sistemele NGSO FSS care funcționează în anumite benzi de frecvențe trebuie să îndeplinească limitele epfd pentru a se asigura că nu provoacă interferențe inacceptabile rețelelor GSO FSS și BSS.

În urma invitației WRC-23, UIT desfășoară în prezent studii privind epfd, iar România a decis să se implice în aceste demersuri. România consideră că reducerea decalajului digital și asigurarea conectivității necesită utilizarea în comun a sateliților de comunicații geostaționari și non-geostaționari. Este important ca prin aceste demersuri să se stabilească dacă limitele epfd prevăzute în RR articolul 22 sunt adaptate noilor cerințe crescânde de alocare, ținând cont de faptul că trebuie asigurată o utilizare echilibrată și eficientă a resurselor orbitale și de spectru. La fel de importantă este adoptarea unui cadru de reglementare aliniat noilor realități, prin care să se asigure în continuare protecția rețelelor geostaționare, permițând în același timp valorificarea întregului potențial al rețelelor non-geostaționare, aducând astfel un beneficiu direct utilizatorilor finali români și globali.