Romanii, restanti la capitolul reciclare

Romanii, restanti la capitolul reciclare

Doar jumatate dintre romani declara ca se preocupa de colectarea selectiva de hartie, carton sau cutii de bauturi, in comparatie cu 90% dintre ceilalti europeni, conform celui mai recent eurobarometru al Comisei Europene, dat publicitatii in cadrul campaniei Generation Awake, o initiativa paneuropeana de reducere si valorificare a deseurilor.

foto: Dreamstime

Acelasi studiu arata ca romanii prefera cel mai mult sa colecteze selectiv sticle de plastic sau alte materiale de plastic, cu un procent de 60%, media europeana fiind tot de de 90% si in cazul acestor deseuri.

Pe locurile urmatoare se afla colectarea selectiva a deseurilor de sticla, cutiilor metalice, deseurilor de bucatarie, deseurilor electrice si electronice, pe ultimul loc aflandu-se deseurile de gradina.

Romania alaturi de Bulgaria, Letonia si Cipru se afla la coada clasamentului european in ceea ce priveste disponibilitatea de a sorta deseurile menajere.

Ce ar putea incuraja colectarea selectiva?

Peste 60% dintre romani si-ar dori mai multe instalatii de reciclare si compostare a deseurilor in zona unde locuiesc, in timp ce 58% dintre acestia spun ca isi doresc asigurari mai clare ca deseurile sunt intr-adevar reciclate. 

Totodata, aproape jumatate dintre cei chestionati spun ca au nevoie de mai multe informatii despre cum si unde se separa deseurile. Doar 40% s-ar lasa convisi sa colecteze selectiv mai mult daca s-ar oferi stimulente financiare, precum garantii si tarife reduse.

Romanii nu vor sa cumpere mobila second-hand, insa ar prefera sa limiteze consumul

In ceea ce priveste actiunile pe care romanii le-ar intreprinde pentru a reduce cantitatea deseurilor generate, cei mai multi dintre acestia, 72%, declara ca ar fi dispusi sa cumpere exact cat au nevoie pentru a limita deseurile generate. 60% dintre romanii chestionati spun ca ar depune eforturi pentru a repara aparatele stricate inainte de a cumpara unele noi, in timp ce 48% ar evita sa cumpere produse “supra-ambalate”. Pe ultimele locuri in ceea ce priveste disponibilitatea romanilor de a trece la actiune cu privire la reducerea deseurilor se afla depunerea de eforturi pentru a primi corepondenta postala nedorita.

De asemenea, romanii alaturi de bulgari si maltezi, ar fi cei mai putin dispusi sa cumpere mobila la mana a doua pentru a reduce cantitatea de deseuri de pe piata, in timp ce 7 din 10 suedezi, finlandezi si danezi ar opta pentru o astfel de metoda.

Romanii ar prefera sa dea inapoi produsul vechi la schimb atunci cand cumpara unul nou

In ceea ce priveste bunurile de folosinta indelungata si decizia de cumparare, cei mai multi dintre romanii implicati in studiu au declarat ca metoda producatorului care ar lua inapoi produsul vechi, atunci cand se face o noua achizitie, i-ar influenta cel mai mult decizia de cumparare. De asemenea, romanii spun ca sunt influentati si de o perioada de garantie cat mai mare la produs, dar si de utilizarea cat mai indelungata a produsului in cauza.

Date despre volumul deseurilor in Europa

Valoarea totala a deseurilor generate anual de gospodarii si intreprinderi in Romania a fost de 219.309.676 de tone in 2012, in timp ce la nivelul UE-28 se ridica la 2.468.300.000 detone.

In anul 2011, fiecare cetatean din cele 27 de state membre ale UE a generat in medie 159 kg de deseuri de ambalaje. Aceasta cantitate a variat intre 43 kg si 216 kg pe cap de locuitor. Hartia si cartonul, sticla, materialele plastice si metalul sunt, in aceasta ordine, cele mai raspandite tipuri de deseuri de ambalaje din UE.

La nivelul UE, cantitatea de deseuri de plastic provenite de la consumatorii finali s-a ridicat la  25,1 milioane tone, in crestere cu 2,4 % fata de nivelul inregistrat in 2010. Acestea au fost valorificate in proportie de aproximativ 60 % in 2011, tendinta fiind in continuare de crestere.

Potrivit unui studiu, o punere deplina in aplicare a legislatiei UE in materie de deseuri ar genera o economie de 72 miliarde de euro anual, o crestere a cifrei de afaceri anuale in sectorul gestionarii deseurilor si al reciclarii de 42 miliarde de euro la nivelul UE, precum si 400 000 de locuri de munca pana in 2020.

In fiecare an, in Europa se produc aproximativ 90 milioane tone de deseuri alimentare.

“Deseurile electronice” – deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) – reprezinta unul din cele mai dinamice fluxuri de deseuri din Europa, inregistrand anual o crestere de 3-5 %.