Românii, printre cei mai optimiști europeni cu privire la sfârșitul pandemiei

Reading Time: 2 minute

România se numără printre țările cu cei mai optimiști locuitori la nivel urban din Europa, 39% fiind de părere că pandemia se va termina în 2-3 luni. La fel cred și grecii, rușii sau francezii, în timp ce germanii, olandezii, englezii, turcii și irlandezii sunt mai rezervați în această privință, arată un studiu global Nielsen, realizat în peste 70 de țări.

Cu tot optimismul afișat, 54% dintre români sunt de părere că efectele crizei economice generate de COVID-19 vor dura mai mult de un an.

93% dintre românii din orașe (cu vârste între 18 și 65 de ani) sunt preocupați cel puțin într-o oarecare măsură de epidemia de coronavirus din România, iar 71% cred că riscul de răspândire este mare sau foarte mare.

Majoritatea românilor tind să fie mai îngrijorați pentru sănătatea familiei decât pentru propria sănătate. Persoanele cu vârstă între 51 și 65 de ani sunt mai îngrijorate pentru propria sănătate decât restul categoriilor de vârstă, dar toți, indiferent de vârstă, sunt la fel de preocupați de sănătatea familiei.

39% dintre români lucrează de acasă în mai mare măsură decât înainte de izbucnirea epidemiei.

Aproximativ o treime din target și-au planificat deja vacanța de vară, dar un sfert dintre aceștia și-au anulat-o din cauza epidemiei, iar 64% așteaptă încă să vadă cum evoluează lucrurile.

Deocamdată, doar 11% intenționează să meargă în vacanța planificată

Impactul pandemiei asupra comportamentului oamenilor

După vârful acut înregistrat în “săptămâna de panică” (9-15 martie), când unele tipuri de produse au înregistrat creșteri spectaculoase de volume (săpunuri și produse de igienă personală +466%, paste făinoase +378%), cantitățile cumpărate ulterior au început să scadă ușor.

În săptămâna 23-29 martie, produsele de igienă personală au crescut cu “doar” 216% în volum, iar pastele făinoase cu 127% față de aceeași săptămână din 2019.

Per total, în perioada de la începutul pandemiei și până pe 29 martie s-a înregistrat o creștere totală a vânzărilor de bunuri de larg consum de 31,3% in valoare, mai mare pentru produsele de îngrijire a locuinței (+49,9%), de îngrijire personală (+40,7%) și alimente (+39,5%) și mai puțin pentru băuturile alcoolice (+10%).

Magazinele de proximitate vs hypermarketuri

În contextul restricțiilor de circulație impuse de autorități, au crescut mai mult vânzărilor din formate de proximitate: supermarketurile au crescut cel mai mult în valoare (+36,1%), iar hypermarketurile cel mai puțin (+25,4%), în timp ce magazinele de tip cash&carry, care alimentează și comertul tradițional, au înregistrat vânzări cu 34,5% mai mari decât în perioada similară a anului trecut. Schimbarea obiceiurilor de cumpărare se observă pregnant în categoria produselor de tutun de exemplu, care a înregistrat o creștere de volum de 19% în supermarketuri, în timp ce în hypermarketuri s-au vândut cu 6% mai puțin.

Alte concluzii din studiul Nielsen: Impactul COVID-19 asupra comportamentului românilor din mediul urban (martie 2020):

Incertitudinea privind evoluția pandemiei alimentează nevoia acută de a ține pasul cu cele mai recente informații despre virus și despre răspândirea acestuia. Acest consum masiv de știri negative poate avea ca revers o creștere a nivelului de stres, pe lângă beneficiul de a fi informat.
82% caută de mai multe ori pe zi informații despre epidemie
14% se informează o dată pe zi.
Știrile TV sunt principala sursă de informare, urmând rețelele sociale online și site-urile autorităților.
Tinerii se informează mai puțin de la TV (66% dintre cei cu vârsta 18-22 de ani față de 82% dintre toți cei cu vârsta 18-65 de ani), dar și pentru ei aceasta este cea mai folosită sursă de informare.
Social media este o sursă de informare folosită de toate categoriile de vârstă în egală măsură.