Românii, mai atenți la sănătate în timpul pandemiei

Reading Time: 3 minute

Grija pentru sănătatea fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale arată rezultetele unui studiu PwC.

Preferința pentru cumpărăturile online se află în creștere, grija pentru sănătate fizică și mentală a devenit la fel de mare ca cea pentru locul de muncă, în timp ce intențiile privind cheltuielile sunt profund afectate de reducerea veniturilor personale, rezultă din sondajul global PwC referitor la comportamentul consumatorilor, ”Global Consumer Insights Survey” 2020.

Schimbările de comportament ale consumatorilor în 2020, după izbucnirea pandemiei COVID-19, evidențiază trei tendințe majore: adaptarea digitală, preocuparea pentru sănătate, respectiv pentru sustenabilitate: 45% dintre consumatori la nivel global spun că asistența medicală este unul dintre primele trei motive pentru a trăi într-un oraș. 69% sunt mai preocupați de sănătatea mintală și bunăstarea persoanei

Mai multe cumpărături în online

Deși cumpărăturile alimentare în magazinul fizic reprezintă în continuare principala alegere, peste o treime dintre consumatori (35%) folosesc instrumentele online în acest scop, iar 86% dintre aceștia intenționează să își mențină acest obicei și după ce măsurile de distanțare socială sunt eliminate.

”Pandemia a evidențiat avantajele cumpărăturilor online și a modelat într-un timp scurt comportamentele și obiceiurile de consum. Este de așteptat ca această tendință să accelereze și, implicit, să stimuleze companiile și comercianții să își reinventeze modul în care își desfășoară activitatea. Cel mai probabil ne îndreptăm către o experiență de tip omnichannel care va integra tot mai mult cumpărăturile offline cu cele online mai curând decât se anticipa”, spune Mihai Anița, Partener, Retail & Consumer Leader, PwC România.

În ceea ce privește produsele nealimentare, înainte de pandemie, 47% dintre consumatori spuneau că fac cumpărături zilnic sau săptămânal din magazinele fizice, în timp ce telefoanele mobile erau utilizate în acest scop de 30% și calculatoarele de 28%.

Post pandemie, cumpărăturile online pentru produse nealimentare au înregistrat o creștere substanțială, astfel: telefon mobil 45%; calculatorul 41%.

Preocuparea pentru sănătate, în creștere

51% dintre consumatorii urbani spun că sunt mai preocupați de îngrijirea sănătății fizice și a bunăstării mintale și a dietei ca urmare a COVID-19. Aproape jumătate dintre locuitorii urbani chestionați după izbucnirea pandemiei spun că siguranța (49%) și asistența medicală (45%) sunt la fel de importante pentru calitatea vieții lor ca locul de muncă.

„Interesul consumatorilor pentru sănătate, bunăstare, dietă se află într-o tendință crescătoare și va influența atât industriile care oferă produse și servicii din aceste categorii, precum și obiceiurile de consum generale pentru că oamenii se vor aștepta ca toți producătorii și furnizorii să fie mult mai atenți la igienă, siguranță, sustenabilitate”, explică Ruxandra Târlescu, Partener Retail & Consumer Tax Leader, PwC România.

Impactul asupra cheltuielilor personale

Înainte de pandemie, încrederea consumatorilor urcase la un nivel înalt, aproape jumătate (46%) spunând că intenționau să cheltuiască mai mult în următoarele 12 luni.

După izbucnirea pandemiei, 40% au raportat o scădere a veniturilor ca urmare a pierderii locului de muncă sau a reducerii veniturilor. În plus, procentul celor care au spus că vor cheltui mai puțin în următoarele luni aproape s-a dublat, iar numărul celor care au spus că vor cheltui mai mult a scăzut cu mai mult de 10 puncte procentuale. Astfel: 41% au spus că le-au crescut facturile pentru casă (de exemplu, alimente, încălzire, energie electrică). 40% au suportat o scădere a venitului gospodăriei din cauza concedierii / pierderii locului de muncă /reducerii orelor de lucru. 18% au înregistrat o scădere a veniturilor și o creștere a facturilor gospodăriilor

În prezent, consumatorii cheltuiesc mai puțin pentru majoritatea categoriilor de produse nealimentare, cele mai mari scăderi fiind pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (51%) și echipament sportiv (46%).