Românii, încrederea și criptomonedele

Românii, încrederea și criptomonedele

Românii sunt printre cei mai încrezători europeni în viitorul criptomonedelor, arată un studiu ING privind noile tehnologii.

Societatea este împărțită aproape în mod egal între persoanele cu o atitudine pozitivă (32%), negativă (33%) și neutră (35%) cu privire la evoluția monedelor virtuale ca instrument de plată, arată cel de-al șaptelea studiu ING pe tema noilor tehnologii. Respondenții și-au manifestat curiozitatea pentru criptomonede, însă acestea trebuie să își demonstreze relevanța și beneficiile în viața utilizatorilor pentru a deveni o alternativă viabilă pentru tranzacții și investiții.

La studiul internațional ING au participat aproape 15.000 de respondenți din 15 țări, dintre care 13 din Europa. 4 din 10 români (44%) manifestă o atitudine pozitivă față de criptomonede, ca și în cazul noilor tehnologii, situându-se pe locul doi la nivel european. Pe primul loc se află Turcia (62%), iar pe locul trei, Polonia (43%). La polul opus, se află Austria (13%), Luxemburg (15%) și Olanda (15%), cu cei mai mulți respondenți reticenți cu privire la criptomonede. Persoanele deschise la adoptarea monedelor virtuale sunt și cele receptive la noile tehnologii precum autentificarea facială, vocală sau cu amprentă și care utilizează multiple platforme sau aplicații pentru gestionarea banilor.

82% dintre europeni cunosc noțiunile de bază despre criptomonede. Deși criptomonedele există încă din 2008, există un val de confuzie la nivelul criptomonedelor și al tehnologiei blockchain. 27% dintre respondenți sunt de părere că acestea sunt controlate de o autoritate centrală. Majoritatea europenilor au aflat informațiile despre criptomonede în mod pasiv, de la știri (33%) și prin rețelele de socializare virtuale (13%). România a înregistrat cea mai mare pondere privind informarea din social media cu privire la criptomonede (23%), cu 10 procente mai mult decât media europeană. Rețelele de socializare virtuală sunt o sursă de informare importantă, dar 66% dintre respondenți declară că nu le-ar folosi pentru a trimite bani prietenilor sau familiei.

Lipsa elementelor tangibile, a informațiilor concrete și a acceptării acestora pe scară largă, precum și necesitatea depunerii criptomonedelor într-un portofel digital, constituie alte motive de îngrijorare în rândul respondenților.

În ciuda opiniilor favorabile, majoritatea europenilor nu sunt încă pregătiți să adopte monedele virtuale. Doar o cincime dintre europeni (22%) declară că ar prefera criptomonedele în cazul în care nu ar mai exista banii fizici. O pătrime dintre respondenți (27%) sunt deschiși să primească oferte de la instituțiile financiare în care au încredere și sunt de părere, în același timp, că băncile ar trebui să ofere posibilitatea deschiderii unui cont curent în criptomonede.

Gradul de optimism nu este, însă, direct proporțional cu un nivel avansat de cunoștințe despre criptomonede. Astfel, cei mai optimiști respondenți sunt cei care dețin mai puține informații despre bani virtuali.

Un beneficiu al monedelor virtuale este posibilitatea de a se efectua tranzacții internaționale rapide, în timp ce un motiv de îngrijorare major este volatilitatea ridicată (ex.: în ultimii 2 ani, valoarea monedei Ethereum s-a situat între 107$ și 1098$).

„Dacă monedele virtuale vor deveni populare, vor fi necesare îmbunătățiri tehnice. Pentru a câștiga încredere și acceptare în rândului publicului larg, nu doar în rândul unui grup de entuziaști, asocierea cu brand-uri cu notorietate ar putea ajuta. Criptomonedele trebuie să fie prezentate potențialilor utilizatori din cadrul financiar existent, în loc să se plaseze în exteriorul acestuia”, spune Teunis Brosens, economist șef pentru servicii financiare digitale și reglementări al ING.