Romanian Design Week 2023 pune bazele unui format dorit de mult timp și care va fi dezvoltat începând cu anul viitor

Romanian Design Week 2023 pune bazele unui format dorit de mult timp și care va fi dezvoltat începând cu anul viitor

Cel mai mare festival multidisciplinar dedicat industriilor creative locale, Romanian Design Week, un proiect The Institute, prezentat de UniCredit Bank, cu sprijinul Primăriei Capitalei, prin ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, transformă Bucureștiul în luna mai în Capitala designului românesc. În prima săptămână de la lansarea Romanian Design Week, peste 25.000 persoane au vizitat expoziția din Piața Amzei, realizată de Primăria Sectorului 1, împreună cu The Institute. Alte 50 de evenimente au avut loc în tot Bucureștiul în această perioadă. Festivalul continuă în tot orașul până duminică, 28 mai.

Biz a vorbit cu Andrei Borțun, CEO The Institute, și Raluca Mirel, Project Director Romanian Design Week, despre cum a evoluat festivalul în timp și noutățile acestui an.

Cum ai descrie evoluția evenimentului în acești ani? Care ai spune că sunt cele mai importante momente?

Andrei Borțun: Încă de la prima ediție a RDW, ne-am propus să prezentăm unui public cât mai larg cât talent românesc este încă nefolosit sau neconsumat de către societate. Pe lângă publicul larg, RDW s-a adresat întotdeauna inclusiv specialiștilor, creatorilor și breslelor foarte variate din zona de design, pentru care ne-am dorit întotdeauna să generăm cunoaștere reciprocă și colaborare.

Ca să fac un scurt istoric al festivalului, în primii 4 ani ne-am concentrat pe obiectivul de a aduce pe o unică scenă, la propriu și la figurat, bresle profesionale diferite, dar, adesea, cu ADN si obiective comune: design de produs, design vestimentar, design grafic, design de interior, arhitectură și urbanism, din dorința de a da o definiție cât mai clară, dar și cuprinzătoare a ceea ce înseamnă designul ca proces și ca rezultat final. În următorii 3 ani ne-am propus să creștem cât mai mult audiența acestui festival, ajungând ca în 2019 să avem peste 30.000 de vizitatori.

Dar dacă în acești primi 7 ani expoziția centrală a fost organizată în diverse clădiri neștiute ale orașului (Palatul Știrbei, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Camera de Comerț și Industrie, Palatul Telefoanelor, etc.), în ultimii 3 ani, cu „ajutorul” pandemiei, ne-am concentrat eforturile pentru a pune pe harta cultural-creativă a orașului infrastructura pe care o oferă Combinatul Fondului Plastic, sub proiectul denumit COMBINAT.

Din acest an, când ne reîntoarcem în centru, ne propunem să ne folosim de toată experiența acumulată, pentru a demara un proiect de regandire a clădirii și zonei Piața Amzei.

Dar cele mai mari provocări? Cum le-ați depășit?

Andrei Borțun: Una dintre cele mai mari provocări în ceea ce facem – dar și cea care aduce poate cele mai mari satisfacții ulterior – este să aliniem agendele diverse ale entităților care conlucrează pentru un scop comun, pentru ca un festival ca Romanian Design Week să aibă loc.

Pentru noi însă este un proces natural, pentru că știm că proiectele care chiar schimbă fața orașului nu se pot gândi, implementa și urmări corect decât în parteneriate largi și bine desenate – cu antreprenori și mediul de afaceri, dar și cu mediul academic, societatea civilă, rezidenți, asociații profesionale și reprezentanți ai administrației publice.

Ne bucurăm de toate conexiunile care se produc în acest proces, când avem rezultate cu sens și durabile pentru realitatea din jur.

Care a fost gândul cu care ai lansat evenimentul? S-a schimbat el în timp?

Andrei Borțun: La începuturile RDW poate că nu ne gândeam că o astfel de inițiativă poate fi interesantă pentru mai mult decât breslele creative în sine și apropiații lor.

Între timp, am descoperit un public larg care vrea să cunoască, să se apropie și să vadă încotro merge designul românesc, ba chiar vrea să îl susțină cumpărând tot mai mult design local.

Ceea ce s-a schimbat cel mai mult – și lucrul care a avut nevoie de timp și răbdare – este că acum, prin intermediul unei inițiative ca RDW, ne dorim să transformăm mai mult fața Bucureștiului, să contribuim la a-l face un oraș mai frumos și mai prietenos cu locuitorii și vizitatorii lui, să producem transformări durabile pentru anumite zone ale Capitalei care au nevoie de regenerare urbană și care pot fi redate astfel oamenilor.

Ce îți dorești cel mai mult de la această decizie?

Andrei Borțun: Îmi doresc ca, pe viitor, să atragem alături de noi tot mai multe comunități și stakeholderi co-interesați, care să preia energia festivalului și să o transforme în inițiative pentru toată România.

Văd un foarte mare potențial în formatul RDW Design GO! – care presupune ca alți actori (studiouri de design și arhitectură sau alți reprezentanți ai comunităților creative) să își dezvolte propriile inițiative sub umbrela RDW și să invite publicul larg să le calce pragul.

Mi-ar plăcea să „pierdem controlul” acestui format, să-l preia orașul, astfel încât tot mai multe spații, organizații, studiouri sau persoane să caute perioada RDW pentru a-și prezenta cele mai recente proiecte, pentru a-și diversifica audiența, pentru a-și (re)întâlni colaboratori, parteneri sau clienți și pentru a arăta publicului larg locuri care până atunci le-au fost străine.

Și mi-ar plăcea ca energia asta să devină o constanță, o obișnuință în viața lor și în cea a orașului sau chiar a mai multor orașe din toată țara.

Ce a determinat întoarcerea la spațiul Piața Amzei?

Andrei Borțun: După o perioadă în care pandemia ne-a împins să căutăm spații cu o conformație aparte – cum a fost Combinatul Fondului Plastic – pentru a ne desfășura evenimentele și inițiativele, ne întoarcem în Piața Amzei într-o încercare de a reda Capitalei o clădire sub-folosită, care era inițial concepută să fie o piață agro-alimentară, un plan abandonat acum mulți ani.

Prin RDW, dar și prin alte demersuri viitoare, realizate alături de Primăria Sectorului 1, ne propunem să căutăm scenarii și apoi să aflăm care dintre ele ar ajuta cel mai mult la renașterea clădirii și zonei Pieței Amzei.

Cum am mai spus, această abordare a spațiilor spectaculoase, dar nefolosite din București, nu este un exercițiu nou pentru noi – am mai făcut asta prin proiectul COMBINAT (demers care continuă și astăzi și care, din păcate, este unic în București), dar și prin intermediul altor clădiri ale orașului (Palatul Știrbei, Piața Amzei, Garajele Cobălcescu, Camera de Comerț și Industrie, Palatul Telefoanelor etc.).

Astăzi suntem pregătiți să ne folosim să ne folosim de toată experiența acumulată în cei 25 de ani The Institute pentru a demara un proiect de regândire a clădirii și zonei Piața Amzei. Așadar, vom păstra focusul asupra acestui spațiu și dincolo de RDW.

Ce îți dorești să reprezinte acesta pentru industria de design din România?

Andrei Borțun: Cred și sper că Romanian Design Week reprezintă deja în primul rând un loc de întâlnire cu publicul larg, o modalitate de expunere consistentă și cu substanță, un context de cunoaștere a unor potențiali colaboratori și parteneri – pentru că fără colaborare nu cred că putem să avem un viitor cu adevărat bun.

De asemenea, încercăm să creăm cât mai multe punți și cu designul internațional – cum a fost chiar în acest an, când în Board-ul care a realizat selecția lucrărilor din expoziție au făcut echipă curatori români cu specialiști internaționali. Cred că este un mod excelent de a conversa și de a ne racorda la piețele internaționale, mai ales dat fiind potențialul și succesul extraordinar pe care designerii români le arată deja internațional.

Care sunt pentru tine highlight-urile din acest an și de ce?

Andrei Borțun: Pe de o parte, nu am cum să nu menționez expoziția centrală din Piața Amzei, unde pot fi admirate peste 160 de lucrări din 6 categorii de design diferite: de la arhitectură la design interior, modă, design grafic, design de produs și ilustrație. Sunt cele mai relevante lucrări recente din domeniile lor, organizate pe două etaje de expoziție.

Ca noutate, ne bucurăm să facem un pas mai departe și să construim o galerie de bune practici online, pe site-ul oficial Romanian Design Week, cu multe alte proiecte care, deși nu au fost selectate pentru a fi prezentate oficial în expoziție, reprezintă cu siguranță repere ale creativității românești la ora actuală.

De asemenea, tot în Piața Amzei vizitatorii pot să vadă în premieră la RDW – un format prin care expunem voci proaspete, tineri artiști extrem de talentați, reuniți în cadrul Young Design by Diploma.

Un alt highlight îl reprezintă cele peste 100 de evenimente-conexe din cadrul RDW Design GO!, care fac din această ediție cu numărul 11 – cea mai amplă de până acum. O noutate este că am organizat aceste evenimente în 4 Design Districts din București: Ioanid-Icoanei, Dorobanți-Floreasca, Cotroceni și Cartierul Creativ (zona din jurul Cișmigiu).

Există o diversitate foarte mare de inițiative: de la workshop-uri la târguri, manifestări de tip bazar, dezbateri, expoziții, ateliere și multe altele, din care oricine poate să-și creeze propriul traseu cultural, după bunul plac și în funcție de propriile interese. Aici este programul complet al acestor evenimente.

Aș mai menționa și programul RDW Social, care reprezintă seria noastră de petreceri și contexte de socializare și networking din Piața Amzei. Iar pe data de 25 mai, vă invităm și la Noaptea Studiourilor de Arhitectură, un eveniment cu tradiție deja pentru noi, unde publicul larg va putea trece pragul a peste 15 studiouri de arhitectură de la noi și le va putea cunoaște cele mai recente proiecte, într-o atmosferă informală.

Cum ați ales spațiul din acest an și ce vă propuneți?

Raluca Mirel: O parte importantă din ADN-ul Romanian Design Week a fost întotdeauna redescoperirea unor spații sub-utilizate și încercarea de a le reintroduce în circuitul urban sau măcar de a le redeschide pentru public în perioada festivalului.

Nomadismul care a devenit între timp tradiție s-a născut din nevoia unui spațiu expozițional de dimensiuni mari, care îi lipsește Bucureștiului în zona centrală, din păcate. Căutând susținut, am descoperit o serie de clădiri importante pentru oraș, care la momentul respectiv erau nefolosite și am construit ediție de ediție spațiile expoziționale de care aveam nevoie.

Cu această ediție ne-am propus să revenim în centru, după o perioadă de trei ani în care spațiul gazdă a fost Combinatul Fondului Plastic, un loc ce reunește o comunitate artistică valoroasă și efervescentă, cu o istorie bogată, care din păcate, era aproape invizibil pentru publicul larg în 2020. Grădina sa generoasă ne-a salvat în perioada pandemiei de riscul de a nu putea organiza evenimentul în condiții de siguranță pentru vizitatori. Combinatul rămâne pentru noi un hub creativ care-și merită locul pe harta obiectivelor culturale ale Bucureștiului și continuăm să-l promovăm prin proiectul dedicat – combinat.ro.

Piața Amzei a fost o alegere naturală, ne leagă deja de ea istoricul uneia dintre cele mai reușite ediții RDW, cea din anul 2016. Ca și atunci, ne dorim să devină un loc de întâlnire activ pentru locuitorii capitalei, atât cu rol cultural, cât și de petrecere a timpului liber.

În efortul de revitalizare și reapropiere de public, ni se alătură echipa BAZA. Deschidem orașul, care a trasat un masterplan ce vizează reconectarea locuitorilor cu spațiul pietonal din jurul clădirii pieței, a cărui transformare îl face mai accesibil și mai prietenos cu pietonii.

Pe viitor, alături de Primăria Sectorului 1, Primăria Municipiului București, specialiști și comunitatea The Institute, vom demara un proces de design thinking care să aducă societății, orașului, rezidenților zonei și administrației publice, unul sau mai multe scenarii despre ce funcțiuni ar trebui să aibă această clădire, pentru a aduce valoare orașului.

Care au fost principalele puncte pe care v-ați dorit să le atingeți?

Raluca Mirel: Ediția de anul acesta și-a propus să readucă în program expoziția dedicată designului și arhitecturii locale, care vine cu un set de schimbări de structură ce ne dorim să o facă și mai relevantă pentru reprezentanții industriilor creative decât era până acum.

În procesul de selecție a lucrărilor am cooptat anul acesta 64 de specialiști locali și internaționali, cu ajutorul cărora am obținut atât o expoziție în care prezentăm peste 160 de proiecte recente de design de produs, design grafic, design vestimentar, ilustrație, design interior și arhitectură, cât și o arhivă digitală de bune practici validată de industrie, pe care ne propunem ca de la an la an să o creștem, încurajând astfel cât mai multe proiecte de calitate.

De asemenea, RDW 2023 pune bazele unui format pe care ni-l dorim de mult timp și pe care vrem să-l dezvoltăm începând cu anul viitor, un format dedicat tinerilor designeri și arhitecți, care merită un loc în festival, alături de seniorii industriei. Primul pas îl facem cu expoziția Young Design by Diploma Show, ce reunește o selecție de proiecte de absolvire din categoriile Arhitectură, Arhitectură de Interior, Design de Produs, Design Grafic și Modă, ce așteaptă vizitatori tot pe platoul Pieței Amzei.   

Tot ca noutate în program, harta evenimentelor-satelit – care au loc peste tot în oraș sub umbrela Romanian Design Week, în cadrul formatului RDW Design GO – delimitează anul acesta patru zone de interes. Astfel, RDW Design GO! propune trasee în cartierele Cotroceni, Dorobanți-Floreasca, Ioanid-Icoanei și Cartierul Creativ, pe care îl definim deja de 5 ani ca zona Grădinilor Cișmigiu – Bd. Elisabeta – Calea Victoriei – Buzești și despre care puteți afla mai multe și pe cartierulcreativ.ro.

Cum ați ales cartierele în care se desfășoară evenimentele conexe?

Raluca Mirel: Am ales aceste cartiere grație energiilor organizațiilor care își desfășoară activitatea în interiorul lor. La fel ca în cazul Cartierului Creativ, am observat, în urma creșterii numărului de evenimente care se înscriu în circuitul festivalului an de an, că există zone în București care concentrează mai multe organizații cu o activitate constantă și relevantă pentru comunitate.

Delimitarea vine doar ca să sublinieze și să facă mai vizibil numărul și efervescența lor pentru publicul larg.

Cum ați ales curatorii internaționali?

Raluca Mirel: A fost o căutare în care am antrenat atât experiența echipei de a identifica designeri și studiouri relevante pentru creativii români, cât și afinitatea curatorilor locali pentru acei profesioniști internaționali cu care și-ar dori un dialog și din partea cărora ar vrea să audă o părere asupra proiectelor și a nivelului pieței locale.

Ce așteptări aveți?

Raluca Mirel: De la spațiu avem așteptări destul de mari. Așa cum spuneam mai sus, ne dorim ca Romanian Design Week să fie începutul unui plan de revitalizare amplu, a unei transformări care să aducă Piața Amzei înapoi în atenția locuitorilor orașului.

De la eveniment ne dorim, ca de fiecare dată, să mai facem un pas către apropierea designului și a industriilor creative locale de publicul larg, să le oferim profesioniștilor un context de promovare a proiectelor, dar și de întâlnire și dialog cu publicul, cu colegii de industrie, cu potențiali stakeholders sau colaboratori.

Iar de la publicul festivalului ne-am dori să devină turiști în propriul oraș timp de peste două săptămâni și să parcurgă la pas cartierele în căutare de expoziții, workshop-uri, ateliere, concerte, porți deschise către business-uri creative, tururi ghidate, petreceri sau târguri organizare special pentru ei.

Cum ai descrie industria de design în Romania acum?

Andrei Borțun: Cu siguranță designul românesc și industriile creative în general au evoluat foarte mult, dacă mă raportez la cei 11 ani de când organizăm Romanian Design Week.

Multe dintre industriile creative din România au o performanță incredibilă în termeni de reputație internațională. Mă refer la zona de film, la muzică electronică, dar și la arte plastice sau advertising. Cred că toate acestea au o unică problemă: nu sunt folosite de nimeni, în nicio strategie și în niciun plan.

Altfel spus, industriile culturale și creative sunt încă „ajutate” și nu „folosite”, sunt încă de multe ori niște „scene” și mai puțin niște industrii în adevăratul sens al cuvântului. De asemenea, sunt prezente în spațiul internațional, de cele mai multe ori, datorită talentului, muncii, relațiilor personale ale unor oameni și nu ale unor instituții.

Doar de curând, unele administrații locale au început să folosească aceste industrii creative pentru a-și redesena orașele, pentru a face reconversii de spații abandonate, pentru a impulsiona investițiile și antreprenorii din unele cartiere, pentru a crește apetitul și consumul cultural, mai ales în cazul unor categorii largi de cetățeni, care ignoră, dar care, în același timp, sunt ignorați total de autorități. Va fi excepțional momentul în care unele inițiative se vor transforma în procese și momentul în care demersurile dovedite a fi fost corecte vor fi scalabile și replicabile.

Sunt o mulțime de modalități prin care manifestările creative – organizații, comunități, bresle, evenimente sau festivaluri – pot fi folosite pentru a rezolva probleme sau pentru a atinge anumite obiective în cadrul orașelor și al administrațiilor locale. Ca să dau doar câteva exemple, am putea optimiza această conexiune, dacă am avea obiective și strategii aferente pentru branding de țară, pentru diplomație culturală, pentru încurajarea antreprenoriatului creativ, a cercetării și inovării, pentru îmbunătățirea sistemului de educație, pentru creșterea consumului cultural, pentru creștere economică și așa mai departe.

Iar noi asta încercăm să arătăm că se poate face acum, cu ajutorul unor inițiative ca RDW și nu numai.

Raluca Mirel: Față de 2013, când a avut loc prima ediție a festivalului, cu siguranță simțim o creștere considerabilă și constantă. În fiecare an descoperim noi designeri, studiouri și organizații care fac proiecte zi de zi, experimentează, testează, simulează, prototipează, produc. Designul românesc în 2023 continuă să se dezvolte și să își caute locul între industriile creative vizibile la nivel local.

Ediția asta vorbim mult despre conexiuni și despre colaborare. Și nu e întâmplător. Designul românesc și industriile creative locale în general au nevoie în continuare de parteneri pentru a evolua. E nevoie de încurajare și deschidere, de dialog, de cerere și de un sistem care să înțeleagă că industriile creative pot fi folosite pentru a rezolva probleme, pentru a găsi soluții, pentru a îmbunătăți viața de zi cu zi a locuitorilor unui oraș. Și Romanian Design Week demonstrează asta prin structura evenimentului.

Suntem suma energiilor celor 160 de proiecte din expoziție, a celor 128 de proiecte din Best Practices, a celor 64 de profesioniști pe care i-am cooptat în selecția proiectelor, a celor peste 100 de evenimente satelit, a celor 17 studiouri de arhitectură care-și deschid timp de o noapte porțile pentru public. Împreună reușim să fim cel mai mare eveniment multidisciplinar dedicat industriilor creative din România.